Ceaiuri contraindicate pentru copii

Exceptând ceaiurile recomandate specific, şi cele mai banale plante pot fi toxice, în anumite circumstanţe. Cercetările au arătat că toxicitatea anumitor ceaiuri este dată de reactivitatea crescută a organismului fraged al copilului la cantităţi infime de alcaloizi sau alte substanţe absorbabile din anumite fierturi de plante.

Ceaiul negru şi cel verde, aşa-zisul ceai chinezesc sau indian, reprezintă o licoare extrem de periculoasă pentru un copil de vârstă mică. Cofeina din ceaiul negru sau verde are uneori efecte chiar benefice pentru organismul adult, însă poate acţiona asupra sistemului nervos şi cardiovascular al copiilor într-un mod asemănător excesului de cafea la adulţi. Mai mult, acţiunea cofeinei asupra celulei nervoase la copilul de vârstă preşcolară este mult mai agresivă, chiar şi pe un termen mai lung.
Spre deosebire de adult, creierul copilului nu are încă dezvoltate şi bine conturate căile de frânare ale excitaţiei şi majoritatea stimulilor produc reacţii excitatorii bruşte. În consecinţă, fie apare o stare de agitaţie extremă, fie tensiunea se va acumula şi va conduce la anxietate (frică fără obiect) sau accentuarea unor temeri.

Efectele consumului pe termen îndelungat al ceaiurilor cofeinizate (negru şi verde) sunt extrem de vaste şi diversificate de la un organism la altul. În principal, cofeina scade drastic capacitatea organismului de a produce energie şi, ca urmare, se creează premise pentru 90% din boli – proces de două-trei ori mai intens la micuţii care consumă ceaiuri sau băuturi cofeinizate, decât la adulţi. Totodată, cofeina creează o stare de excitaţie prin eliminarea senzaţiei de oboseală, dar nu şi a oboselii în sine. Acest aspect este foarte periculos la copii din două motive:

1. Senzaţia plăcută, asociată cu consumul de băuturi cofeinizate, configurează modelul de instalare a dependenţelor fizice.
2. Înlăturarea artificială a oboselii poate conduce la efort psihic sau fizic exagerat, care creşte riscul la scurtcircuitarea unor reţele de neuroni din creier, iar acesta poate avea drept consecinţă atenuarea sau exagerarea agresivităţii sau a unor instincte ce se conturează mai târziu (de exemplu, instinctul sexual şi matern).

Ceaiul de tei nu este deloc sănătos pentru copiii cu vârste sub cinci ani, mai ales din cauza unor alcaloizi pe care îi conţine. Derivaţii colinici din florile de tei au un intens efect sedativ, chiar hipnotic (somnifer), asupra majorităţii copiilor de vârstă mică, efect aparent de dorit mai ales în cazul celor foarte agitaţi. Dar substanţele active din ceaiul de tei obligă creierul să fie mai leneş atunci când în mediu apar unii stimuli. Această „lenevire” este temporară şi reversibilă, însă poate avea alte consecinţe nefaste asupra evoluţiei sistemului nervos. Spre exemplu, un consum pe timp mai îndelungat de ceai de tei poate face ca scoarţa cerebrală să se obişnuiască cu modelul lent de reacţie la orice stimul din mediu. Altfel spus, poate conduce la o nepăsare generală, lipsă de motivaţie, indiferenţă şi apatie. Acest model de evoluţie a psihismului, chiar dacă nu este evident, se întipăreşte uneori destul de bine în temelia proaspăt construită a mentalului şi chiar a temperamentului micuţului. Ca şi în cazul ceaiului negru sau verde, starea de bine datorată modificării stării de excitaţie poate crea un prim model al dependenţei psihice, crescând riscul la tabagism, alcoolism sau alte toxicomanii ale viitorului adolescent. Iar la copiii cu reactivitate emoţională crescută ceaiul de tei poate conduce la stări de ameţeală şi chiar leşin, extrem de periculos, mai ales în timpul jocului nesupravegheat.

Ceaiul de mentă e bine tolerat de copii, dar nu e lipsit de riscuri, căci efectul mentolilor asupra respiraţiei nu este întotdeauna benefic. Cercetătorii britanici au arătat că pentru 20% din bărbaţi dilatarea căilor respiratorii produce, paradoxal, o scădere a oxigenării creierului. Se dereglează procesul respirator, rezultând un efect similar unei respiraţii grăbite şi superficiale, ca şi în cazul atacului de panică.