Cele mai importante detalii ale înțelegerii dintre Ianukovici și Putin:

– Vladimir Putin a anunţat că Gazprom-ul va vinde gaze Ucrainei cu 268, 5 dolari mia de metri cubi, faţă de 400 de dolari cu cât vinde acum. 

– Rusia oferă Ucrainei un credit de 15 miliarde USD. Nu se cunosc condițiile în care Guvernul de la Kiev va întoarce datoria.

– Toate "cedările" în materie de "bariere" vamele impuse de F. Rusă sunt valabile în perioada 2013-2014.

– Reactivarea investițiilor în sectorul aeronautiv pentru producerea aeronavelor de tip AN-124 și motoarelor D-18T.

– Crearea unei căi de transportr prin Strâmtoarea Kerci (wiki).

– Va apărea nu nou "jucător" pe piața gazelor din Ucraina, pe lângă Naftogaz, mai urmează să apară o compoanie ce se presupune că ar fi apropiată de fiul președintelui Ianukovici.

– Rusia nu vrea să piardă controlul "strategic" și dorește să cumpere sau să-și mențțină controloul asupra unor companii ca Turboatom (turbine; 5000 angajați, fondată în 1934) sau Yuzmash (producător ucrainean de nave spațiale, produse agrigole, autobuze, troleibuze, tramvaie, turbine eoliene și sateliți, 13 000 angajați; Leonid Kucima, ex-președintele Ucraineni a fost directorul general al Yuzmash în perioada 1986 – 1991)

– Printre cele mai "semnificative" facilități acordate de ruși este eliminarea barierelor fiscale impuse în ultima perioadă (2011-2012) pentru o serie de producători ucraineni de țevi și produse legate de metalurgie. Companiile controlate de apropiați ai lui Ianukovici, vor putea exporta țevi la prețuri mult mai bune în Federația Rusă (se vehiculează numele "oligarhului" Victor Panchyk).

– O miză majoră este alocarea de către Ucraina a unui buget de 4 miliarde de dolari unei companii responsabile de "mentenanța" navelor din flota rusă ce este "staționată" în Marea Neagră la Sevastopol (Reaminim că în 2010, același Ianukovici alături de Medvedev au anunțat că flota rusă va rămâne în teritoriul Ucraineni până după anul 2017).

La rândul său, preşedintele Ianukovici a spus că speră să discute chestiuni energetice cu Putin şi că se va acorda o atenţie specială procedurii de trecere a graniţei între cele doua ţări. 

REACȚIILE EXPERȚILOR din Ucraina privind prețul la gaz:

– Rusia va cere ca Ucraina să nu adere la tratatele europene privind energie.

– Reducerea prețului va duce sau la pierderea suveranității sau la pierderea unor active. Înainte poziția F. Ruse era că doar Uniunea Vamală poate reduce prețul la gaz.

– Ucraina va primi un preț mai mic doar dacă garantează că va consuma un volum "corespunzător" pe care-l va menține constant (în ultima perioadă Ucraina a cumpărat f. puțin gaz de la Gazprom).

– Planează riscul că existe și anumite "protocoale" secrete ce ar viza suveranitatea Ucrainei.

–

"Am discutat în detalii cu preşedintele Ianukovici despre toţi vectorii de cooperare. Rusia şi Ucraina sunt parteneri strategici, iar acţiunile noastre demonstrează acest lucru. Ne uneşte o prietenie de secole şi am fost mult timp cetăţenii aceleiaşi ţări", a declarat Vladimir Putin.

"Eu cred că trebuie să ne concentrăm atenţia pe dimensiunea economică, pentru că ea stă la baza relaţiilor noastre bilaterale. Am pregătit un plan comun de acţiuni pentru reglementarea restricţiilor economice şi comerciale", a menţionat Victor Ianukovici.

Cei doi lideri au semnat acordurile care elimină barierele comerciale între cele doua ţări, informează agenţiile internaţionale de presă.

Live streaming video by Ustream La Kiev, opoziţia a chemat populaţia la proteste masive în Piaţa Independenţei.
—

MATEI VIȘNIEC pentru rfi.ro:

Rusia şi Ucraina au semnat un acord destinat sǎ faciliteze comerţul dintre cele douǎ ţǎri, precum şi alte documente care marcheazǎ o apropiere strategicǎ între Moscova şi Kiev. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici s-a deplasat în acest scop la Moscova ignorînd total vocea sutelor de mii de manifestanţi care cer în continuare semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeanǎ.

Subiectul nu figura cu prioritate pe agenda discuţiilor la Consiliul European de la Bruxelles de joi 19 decembrie, dar acum se impune de la sine. Ucraina efectueazǎ un viraj energic spre Rusia, Kievul întoarce spatele Europei şi cautǎ sprijin politic şi economic la Moscova, iar Vladimir Putin le aratǎ clar europenilor cǎ nu renunţǎ la sfera sa de influienţǎ tradiţionalǎ. In paralel, europenii constatǎ cǎ din motive de crizǎ nu au putut oferi suficiente garanţii economice Ucrainei pentru a o atrage în spaţiul de prosperitate al Uniunii Europene. Iar pentru moment replica europenilor faţǎ de ceea ce unii comentatori numesc "putinizarea Ucrainei" este fragilǎ. Preşedintele francez Fraçois Hollande a anunţat, urmînd exemplul preşedintelui german, cǎ nu va asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnǎ de la Soci, dar acest fapt nu este în nici un caz de naturǎ sǎ-l tulbure pe Vladimir Putin.

Un comentator al agenţiei France Presse considerǎ cǎ Europa se aflǎ într-un moment cînd trebuie sǎ ia unele decizii importante pentru a redeveni o putere economicǎ şi militarǎ credibilǎ, precum şi un veritabil "actor strategic" în lumea de astǎzi. Un test în acest sens sunt discuţiile de joi şi de vineri de la Bruxelles pe tema apǎrǎrii, mai precis pe tema construirii unei veritabile apǎrǎri europene. O Europǎ puternicǎ, capabilǎ sǎ-şi asigure apǎrarea şi fǎrǎ ajutorul americanilor, capabilǎ sǎ realizeze operaţiuni de menţinere a pǎcii în zone susceptibile sǎ o destabilizeze, precum şi o Europǎ solidǎ din punct de vedere economic, ar cîntǎri fǎrǎ îndoialǎ altfel şi în relaţiile cu Moscova.

Ar mai trebui deasemenea ca europenii sǎ poatǎ dialoga cu Moscova la unison, într-un mod coerent. Anunţul fǎcut luni 16 decembrie la Bruxelles în legǎturǎ cu suspendarea negocierilor în vederea unui acord de asociere cu Ucraina nu a fost apreciat de toţi europenii, ceea ce a pus din nou în luminǎ incapacitatea Europei de a vorbi "cu o singurǎ voce". Un semn la deteriorǎrii relaţiilor dintre Uniunea Europeanǎ şi Rusia este şi faptul cǎ Moscova a ordonat desfǎşurarea unor rachete cu razǎ scurtǎ de acţiune la Kaliningrad, deci la frontiera cu Europa. Faptul a suscitat nelinişte şi în sînul Uniunii Europene şi în Statele Unite.

Gestul lui Viktor Ianukovici, care se duce la Moscova ca sǎ semneze un acord de apropiere cu Rusia cînd sute de mii de opozanţi cer cu totul altceva la Kiev meritǎ analizat şi sub alte unghiuri. El ar putea fi intepretat ca o provocare. E ca şi cum preşedintele ucrainian n-ar aştepta decît un lucru, ca opozanţii sǎ devinǎ violenţi pentru a avea apoi argumente pentru decretarea stǎrii de urgenţǎ şi reprimarea mişcǎrii. Cum Ianukovici şi clanul sǎu familial şi-au creat însǎ un veritabil imperiu economic, fǎrǎ îndoialǎ cǎ numai Moscova îl poate ajuta sǎ-şi menţinǎ privilegiile şi nicidecum modelul statului de drept propus de occidentali.

Mai rǎmîn însǎ cîteva elemente care trebuie luate în calcul. Cum spun unii istorici, Ucraina este un stat în sînul cǎruia se ascund douǎ ţǎri. Partea esticǎ a Ukrainei priveşte efectiv spre Rusia ca spre orizontul ei natural. In paralel, Rusia a promis Ucrainei furnizarea de gaz metan mai ieftin şi alocarea unui credit substanţial, de cîteva miliarde de euro, în timp ce Uniunea Europeanǎ nu promitea Ucrainei decît 600 de milioane de euro. Prin acordul semnat cu Ucraina Viktor Ianukovici riscǎ sǎ-şi semneze sinuciderea politicǎ, dar el nu este lipsit de unele motivaţii pragmatice.

Sursa: europalibera.org / documentele – sursa