Proiectul de Lege prevede modificarea Legii privind administrația publică locală, a Legii privind serviciile publice de gospodărie comunală, dar și Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare şi stabilește asociațiile de dezvoltare inter-comunitare drept niște structuri de cooperare, cu personalitate juridică, de drept privat, înființate de către unitățile administrativ-teritoriale, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.
Comuniștii își recunosc greșeala?
Prin cooperarea inter-comunitară autorii urmăresc optimizarea procesului de organizare și prestare a unor servicii publice, precum și sporirea șanselor de atragere a fondurilor pentru acest sector, inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Totodată autorii vor să reglementeze prin acest proiect și aspecte privind dreptul la asociere și cooperare inter-comunitară, modul de prestare a serviciilor publice de către asociațiile de dezvoltare inter-comunitară, și modalitatea de gestiune directă și delegată a serviciilor publice de gospodărie comunală. În acest sens comuniștii au propus un mecanism de stimulare a cooperării intercomunitare, interraionale.
Prin aceste amendamente, deputații comuniști practic recunosc eșecul antireformei din anul 2003, inițiate de guvernarea comunistă de atunci, care a anulat organizarea administrativ-teritoriale bazată pe județe și a revenit la raioane. Drept rezultat Moldova a obținut o fărâmițare administrativ-teritorială în 32 de raioane și comune cu 1-2 mii de locuitori.
Noua inițiativă a comuniștilor, însă, ar putea să nu-și atingă obiectivele anunțate, fiind una defectuoasă și manipulatoare. În cazul materializării acesteia în Lege, ne putem aștepta la o majorare a numărului de intermediari în sectorul prestării lucrărilor de utilitate publice și implicit, la o majorare a costurilor acestora.
Primul lucru care bate în ochi este lipsa unui mecanism de implementare, lipsa argumentelor pro eliminare a riscurilor de corupție, și lipsa explicațiilor cum vor fi acoperite costurile. În schimb autorii se arată încrezuți că proiectul va permite ”solidarizarea comunităților mari și mici, contribuind la […] echilibrarea nivelului de dezvoltare a localităților”.
Fărădelegi legalizate
Autorii inițiativei propun ca unitățile administrativ-teritoriale, în limitele competențelor, să aibă dreptul la colaborare cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, fără a fi obligate să coordoneze acest lucru cu consiliul raional. Pentru a înțelege care este riscul ocolirii organelor supreme raionale, să ne amintim că cel mai frecvent actul de colaborare cu o unitate administrativ-teritorială din străinătate se reduce la atragerea unor resurse financiare și implementarea anumitor proiecte de dezvoltare.
Pe de altă parte, autorii complică și mai mult mecanismul de creare și finanțare a asociațiilor de dezvoltare inter-comunitară și propun un articol care permite Guvernului să sprijine asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare. Mai mult ca atât: ei propun acordarea dreptului consiliilor raionale de face uz de astfel de forme de colaborare, fiind în rol de fondatori ai asociațiilor.
Efectul conflictual al prevederilor se întrevede atât în normele contradictorii, cât și în încercarea autorilor proiectului de a delega Guvernului sarcini financiare și responsabilități legate de administrarea asociațiilor de dezvoltare inter-comunitară. Acesta implică un conflict deschis cu prevederile legislației privind descentralizarea administrativă (de exemplu Legea nr. 435/2006) și poate avea impact asupra bugetului național. Or, odată ce aceste asociații activează spre beneficiul comunității/raioanelor, finanțarea și gestionarea acestora nu trebuie pusă în sarcina autorităților centrale.
Astfel de lacune sunt promovate și la nivel de concept administrativ al asociațiilor, deoarece proiectul nu reglementează clar statutul consiliului de administrație al asociației și nici a președintelui acestuia sau al aparatului tehnic. De asemenea, persistă o reglementare superficială a procedurilor de numire și demitere, a duratei mandatelor sau limitările de competențe.
Mai mulți intermediari
Deși autorii afirmă că urmăresc inclusiv ”realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal/regional sau furnizarea unor servicii publice”, o serie de prevederi din inițiativa respectivă – în loc să creeze condiții pentru concurența sănătoasă – ar putea încuraja apariția unui număr mare de intermediari, care în final vor majora costul lucrărilor. Acest fapt se întrevede în propunerea parlamentarilor PCRM de a concesiona prestarea serviciilor publice unuia sau câtorva operatori privați.
Astfel crearea unor persoane juridice de drept privat va implica, în realitate, delegarea atribuțiilor de la administrația publică locală către asociația de dezvoltarea inter-comunitară și mai departe către o entitate privată, care va putea concesiona gestionarea serviciului de lucrări publice, după cum reiese din amendamentele la art.10 și art.15.
Acordul de concesiune sau de parteneriat public-privat (PPP) unor intermediari va majora costurile administrative, care vor fi achitate de către consumatorii finali, adică rezidenții unităților administrativ-teritoriale unde sunt aplicate”schemele asociative”.
Expunându-se pe marginea inițiative, Centrul Național Anticorupție a adus drept exemplu procesul de gazificare a localităților rurale în Republica Moldova, în cadrul căruia „consumatorul final este cel care plăteşte costul infrastructurii reţelei de alimentare cu gaz (de la proiectare, achiziția de materiale, executare, şi până la dreptul de servitute)”.
„Costurile gazului livrat sunt atât de ridicate, încât fac racordarea la reţeaua de gaz şi utilizarea gazului atât de costisitoare şi neoportună economic, încât consumatorii renunţă la racordare, iar întregul proces stagnează”, constată CNA.
Specialiştii Centrului susţin că legislaţia actuală permite încheierea contractelor de PPP între administraţia publică locală (APL) şi agenţii privaţi. „Astfel, orice interpunere/intermediere a acestui proces are un dublu efect: creşterea cheltuielilor de administrare a procesului de prestare a serviciului/serviciilor publice, care vor fi suportate de către consumatorii finali, şi, inflaţia birocratico-administrativă a sectorului de prestare servicii publice cu lipsa responsabilităţilor concrete a intermediarilor din cadrul procesului”, se mai arată în expertiza CNA.
Autorii proiectului mai afirmă că ”asociațiile organizează prestarea serviciilor publice prin delegarea gestiunii serviciului public”. Dar atât Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, cât și Legea cu privire la parteneriatul public-privat permite APL să delege gestiunea serviciului public fie prin contract de PPP, fie prin contract de concesiune.
În concluzie intermedierea procesului de PPP nu responsabilizează, ci dimpotrivă, dispersează sarcinile și responsabilitățile pe întregul lanț de prestare a serviciilor, generând o birocratizare excesivă a sectorului. În forma sa actuală, proiectul nu identifică locul exact al asociațiilor de dezvoltare inter-comunitară și nici legătura cu Legea privind parteneriatul public-privat.
Dualitate de administrare
Continuarea o găsiți pe Euro-pass
