Consiliul Rectorilor din RM: dorim un echilibru real al finanţării cercetării

CR consideră că odată cu implementarea, în 2004, a Codului Ştiinţei şi Inovării, conducerea Academiei de Ştiinţe din Moldova a realizat reforme structurale plauzibile, a impulsionat cooperarea ştiinţifică, inclusiv pe plan internaţional, a diversificat programele de finanţare a cercetării în ansamblu. Totodată, CR dezaprobă modalitatea actuală de finanţare a cercetării universitare, în conformitate cu stipulările Codului Ştiinţei şi Inovării din anul 2004, realizată prin intermediul AŞM care, de fapt, este abilitată exclusiv cu activităţi de cercetare ştiinţifică. Mecanismul existent de finanţare a cercetării ştiinţifice a condus la crearea unui dezechilibru major în finanţarea instituţiilor abilitate cu cercetarea ştiinţifică, ce s-a soldat cu degradarea vădită a cercetării universitare şi consecinţe negative pentru întreg sistemul educaţional universitar. În acest context relevăm câteva constatări cruciale a importanţei cercetării universitare pentru dezvoltarea social-economică:

– Procesul Bologna privind crearea Spaţiului Universitar Unic, la care este parte şi RM, a angajat universităţile noastre într-o competiţie logică şi necruţătoare de edificare a unui învăţământ superior de calitate, competitiv cu cel european, bazat pe cercetarea ştiinţifică şi creativitate. În cazul în care universităţile noastre nu vor realiza acest deziderat important, obiectivul Procesului Bologna – mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice – va deveni un drum cu sens unic. Cei mai buni studenţi şi cele mai performante cadre didactice vor prefera universităţile din străinătate, stimulând astfel exodul masiv al potenţialului uman peste hotare.

– Edificarea economiei bazate pe cunoaştere poate fi realizată cu implicarea specialiştilor instruiţi în universităţi prin filiera cercetării ştiinţifice, prin dezvoltarea capacităţilor de gândire creativă şi inovaţională a acestora. Învăţământul de calitate poate fi realizat doar în cazul în care catedra, cadrele didactice şi studenţii sunt implicaţi profund în procesul de cercetare-inovare. În plus, edificarea economiei bazată pe cunoaştere depinde de capacitatea savanţilor atât din instituţiile de cercetare, cât şi din universităţi de a produce şi disemina realizări ştiinţifice, tehnologii moderne şi inovaţii competitive.

– Mecanismul de finanţare a cercetării în conformitate cu stipulările Codului Ştiinţei şi Inovării au condus pe parcursul anilor la degradarea cercetării universitare din cauza diminuării radicale a finanţării cercetării universitare.

CR îşi exprimă speranţa că noul Cod al Educaţiei şi modificarea ulterioară a Codului Ştiinţei şi Inovării va asigura un echilibru rezonabil privind finanţarea cercetării în ansamblu. Totodată, CR este profund îngrijorat şi nedumerit de tratările şi aprecierile nefondate aduse recent, în mai multe articole semnate în presă de către angajaţi din sfera cercetării, la rubrica „Savanţii pentru modernizarea Moldovei”, şi prin care aceştia atacă vehement iniţiativa ME. Ministerul e acuzat de secretomania procesului de elaborare şi incoerenţa legislativă a proiectului Codului Educaţiei; distrugerea echilibrului finanţării cercetării (şi a AŞM) etc.

„Modernizarea RM” ar însemna edificarea Economiei Naţionale bazată pe Cunoaştere – proces care începe cu pregătirea specialiştilor în universităţi, asigurându-le un învăţământ de calitate bazat pe cercetare şi creativitate. Este ridicol să tratezi cunoaşterea doar ca pe un proces în afara studiilor universitare. Cât priveşte păstrarea în continuare a unui echilibru al finanţării cercetării între institutele AŞM, universităţi şi institutele ramurale, pe care o invocă mulţi dintre oponenţii proiectului noului Cod, pentru analiza comparativă a finanţării cercetării în ansamblu, menţionăm că în universităţi activează 2431 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe, în institutele AŞM – 845, în institutele ramurale – 430. În acelaşi timp, în Legea Bugetului 2010, pentru cercetare sunt planificate alocaţii în sumă de 330 mln. lei, dintre care pentru cercetarea universitară – doar 35 mln. 868 mii. Constatăm că susţinerea financiară a cercetării în universităţi, după potenţialul ştiinţific existent, e de 15,6 ori mai mică decât în instituţiile academice şi ramurale.

În concluzie, Consiliul Rectorilor propune:

– Pornind de la necesitatea păstrării unităţii comunităţii academice şi universitare privind promovarea intereselor comune în dezvoltarea cercetării ştiinţifice, Adunarea Generală a AŞM să fie transformată în Adunarea Generală a oamenilor de ştiinţă, cu o prezenţă mai largă a savanţilor din universităţi, iar preşedintele Adunării să prezinte interesele cercetării în ansamblu, ca membru al Guvernului.

– Pentru sporirea eficienţei cercetării în toate structurile abilitate cu cercetare ştiinţifică, să se includă în structura organelor de management un consiliu cu abilităţi de evaluare a rezultatelor cercetării, finanţat din banii publici. Pentru a asigura un echilibru rezonabil în finanţarea cercetării, să fie creat, în subordinea Guvernului, un Consiliu buget şi finanţe responsabil de gestionarea finanţării cercetării, şi care ar decide cuantificarea cotelor de finanţare între instituţiile abilitate cu cercetarea ştiinţifică: institutele AŞM, universităţi, institute ramurale.

Adaptare: Sorina Ştefârţă