„…orice stat este in drept, prin organul sau suprem care este Parlamentul, sa adopte orice lege. Comisia de la Venetia nu poate submina activitatea Parlamentului… Ei ne ajuta si noi le suntem recunoscatori…”
(Mihai Ghimpu, presedinte interimar al RM)
Intrebarea hamletiana a guvernarii de la Chisinau ramane aceeasi: modificarea Constitutiei sau alegeri anticipate? Inca nu exista un raspuns coerent si asumat unanim la aceasta intrebare, dar nici la urmatoarea: cat anume si ce anume ar urma sa se modifice? Dilema nu e noua, dar in ultima perioada au intervenit doua modificari semnificative, chiar daca nu la fel de benefice. Pe de-o parte, implicarea vizibila a Comisiei de la Venetia in disputa de la Chisinau. Pe de alta, declaratia recenta a liderilor AIE, care au afirmat ca orice decizie in acest sens va fi luata si asumata la unison.
Ce este Comisia de la Venetia?
Ideea principala care trebuie retinuta este ca aceasta comisie a Consiliului Europei e un organism consultativ. Oficial, se numeste Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, dar, datorita locatiei, este de obicei denumita Comisia de la Venetia. Necesitatea unei asemenea institutii a aparut in 1990, dupa prabusirea comunismului, intr-un moment in care nevoia de asistenta juridica a statelor din fostul lagar comunist era urgenta. Sarcina principala a comisiei e de a asista si consilia tarile individuale in materie constitutionala, dar acopera, de asemenea, si legislatii minoritare sau electorale. De pilda, Comisia a contribuit la realizarea primei Constitutii din Romania in 1991, dar a fost solicitata de statul roman si in ceea ce priveste legislatia maghiara privitoare la statutul ungurilor din afara frontierei. Procedura este standard: statele si organele Consiliului Europei depun cereri de avizare, iar Comisia se pronunta exclusiv din punct de vedere juridic.
Nu CAND, ci CUM!
Comisia de la Venetia nu are, prin urmare, nicio atributie politica, indiferent de situatia statului care ii solicita expertiza. Altminteri spus, nu se pronunta asupra oportunitatii politice a modificarilor de tip constitutional sau juridic din interiorul unui stat, pentru ca expertii Comisiei nu sunt nici sociologi, nici politologi. Adica, ea nu raspunde neintrebata (nesolicitata) si nu discuta semnificatiile (oportunitatile) politice ale unor gesturi juridice. Din aceasta perspectiva, prima vizita a reprezentantilor Comisiei la Chisinau a lasat un gust amar. In conferinta de presa comuna cu presedintele interimar Mihai Ghimpu, din 10 februarie 2010, presedintele acesteia, Gianni Buquicchio, a afirmat ca „ajustarile constitutionale mai pot astepta”, deoarece sarcina a politicienilor de la Chisinau este „iesirea din criza politica”. Asta inseamna gasirea unor solutii pentru alegerea presedintelui. Declaratia a starnit, pe buna dreptate, perplexitate. In primul rand, nimeni nu l-a intrebat pe Gianni Buquicchio despre situatia politica de la Chisinau, pentru ca – in mod firesc – nu are nici competente, nici atributii in acest domeniu, iar declaratiile despre momentul in care un stat trebuie sau nu sa purceada la modificari constitutionale sunt o depasire neinspirata de mandat. In al doilea rand, ideea apasat formulata de reprezentantul Comisiei, dupa care la Chisinau exista o „criza politica”, nu este deloc neutra, iar substratul ei politic ar fi trebuit sesizat si evitat de un membru al unui asemenea organism. Mai ales in conditiile in care lideri ai AIE s-au pronuntat, nu o data, ca ceea ce se petrece acum la Chisinau este expresia unei „crize constitutionale”.
Mai mult, chiar ministrul Justitiei, Alexandru Tanase, a afirmat explicit, si nu odata, ca „[noi] nu avem de a face cu o criza politica, dar cu una constitutionala, care la randul sau a generat o criza politica”. Din acest punct de vedere, uimirea presedintelui Mihai Ghimpu la conferinta comuna de presa – „nu am prea inteles ce a avut in vedere dumnealui” – este justificata. Cu atat mai mult cu cat, la 1 decembrie 2009, tocmai presedintele RM a decretat crearea unei Comisii pentru revizuirea Constitutiei, care intre timp a propus modificari semnificative. Iar Comisia de la Venetia a fost solicitata de catre Chisinau tocmai pentru a se pronunta asupra euroconformitatii eventualelor modificari legislative. Confuzia a fost sporita si de urgenta iesire la rampa a Reprezentantului Special al UE in RM, care a sustinut explicit punctul de vedere al Reprezentantului Comisiei de la Venetia. De aici interpretarea unora ca pozitia reprezentantului Comisiei ar fi, de fapt, si pozitia oficiala a UE. Afirmatie, evident, abuziva.
De la „stabilitate politica” la… „stabilitate constitutionala”
Nu este acum momentul sa reluam argumentele despre problemele structurale si punctuale pe care le are Constitutia RM in vigoare. Comisia pentru revizuirea Constitutiei, sustinuta politic de catre liderii AIE, a pus deja pe masa o serie de neajunsuri de fond care indica limpede ce trebuie schimbat si cat de grabnice sunt aceste modificari (blocajul in ceea ce priveste alegerea presedintelui e doar una dintre ele). In plus, expertii de la Chisinau au demonstrat deja inadecvarea Consitutiei RM la provocarile si cerintele integrarii europene. Chestiunea este insa alta. Urmarind ultimele dezbateri si sugestii (inclusiv externe) in legatura cu disputa constitutionala de la Chisinau, nu poti sa nu constati o confuzie de fond. Iar gandul te duce, deloc nostalgic, la argumentele utilizate abundent dupa primul tur al alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. In fond, pentru ce modifica un stat din spatiul nostru o constitutie sau un anumit tip de legislatie?
Raspunsul este evident: pentru a o face cat mai conforma cu legislatia europeana. Dar de ce nevoia unei asemenea conformitati? Din dorinta – iarasi! – clar exprimata de aceste state pentru integrarea, cat mai profund, in aceste structuri. Inclusiv obtinerea statutului de membru al UE. Prin urmare, daca cineva doreste cu adevarat sa ajute Chisinaul in demersurile sale europene, gesturile politice ale RM nu trebuie judecate dupa alte criterii decat dupa acesta. Alte criterii sunt incorecte si inoperante. Inclusiv – sau mai ales! – sacrosantul criteriu al… stabilitatii. Avertismentul „nu modificati Constitutia pentru ca puneti in pericol stabilitatea RM” este reiterarea situatiei de dupa alegerile din 5 aprilie! Atunci, in numele „sfintei” stabilitati, sfatuitori din interior sau din afara, inocenti sau mai putin inocenti, cereau actualilor lideri ai AIE sa faca totul pentru a evita reluarea alegerilor, inclusiv sa voteze condidatul la presedintie propus de Vladimir Voronin. Cei care faceau asta ieri, astazi trebuie sa recunoasca onest ca s-au inselat si ca, daca stabilitatea in numele careia pledau atunci s-ar fi realizat, ar fi fost o stabilitate de cimitir. Acum, lucrurile risca sa se petreaca dupa acelasi calapod. Numai ca cetatenii RM nu vor nici in cimitire politice, nici in cimitire constitutionale. Majoritatea acestora si liderii AIE, la unison, vor in UE. Si asta, cu orice mijloace. Inclusiv abandonarea, temporara, a unor iluzorii si periculoase stabilitati politice sau constitutionale.
Dan Dungaciu
d.dungaciu@gmail.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
