Pe lângă aceasta, oficialul conștientizează că lefile mici ale dascălilor afectează calitatea educației și spune că instituția pe care o conduce elaborează o nouă metodologie de salarizare bazată pe performanțe. În privința examenelor de bacalaureat din 2017, ministrul Educației a confirmat că, la fel, ca în ultimul timp, practica instalării camerelor de supraveghere va rămâne valabilă, iar elevii care vor încerca să fenteze regulamentul vor fi trași la răspundere.

– Nu a mai rămas atât de mult timp până la examenele de bacalaureat. Cu ce schimbări urmează să vină anul acesta Ministerul Educației privind desfășurarea sesiunii?

– Sesiunea curentă a examenului de bacalaureat se va desfășura conform actelor normative în vigoare. Față de sesiunea precedentă, nu există modificări. În timpul anului de studii nu pot fi făcute și nici nu este corect să se facă schimbări ale regulilor de joc. Anume indicatorii pentru candidații la bacalaureat, absolvenți de liceu în anul în care se desfășoară examenul, oferă o imagine clară despre eficiența învățării, tendințele și dinamica dezvoltării învățământului liceal.

– În calitate de ministru al Educației, sunteți mulțumită de rata de promovare a examenelor din anul trecut?

– Dacă rata totală de promovare a examenului de bacalaureat, sesiunea 2016, constituie 62,42%, rata de promovare în rândul elevilor care au finalizat ciclul liceal în anul curent este de 86,33%. Asta înseamnă că s-a majorat cu patru puncte procentuale față de același indicator din 2015 și cu 15 puncte procentuale față de anul 2014. Acum doi ani, șapte din zece absolvenți ai liceelor au luat note de trecere la bacalaureat, iar la sesiunea curentă aproape nouă din zece candidați au susținut cu brio examenele respective. Această creștere constantă este îmbucurătoare și demonstrează o atitudine responsabilă și corectă atât din partea liceenilor, cât și a cadrelor didactice.

– Înseamnă asta și că nu se mai copiază sau că nu există alte încălcări?

– Chiar dacă la sesiunea din 2016 s-au înregistrat tentative de a frauda examenul, acestea au fost imediat contracarate. De asemenea, au fost trase la răspundere și persoanele care au postat pe internet fragmente de teste chiar în timpul examenelor de absolvire a gimnaziului. Conform informațiilor oferite de Ministerul Afacerilor Interne, au fost identificate 11 persoane care au sfidat cadrul normativ.

– Pe mulți viitori absolvenți de liceu îi interesează dacă practica instalării camerelor de supraveghere va fi în continuare valabilă?
– Aici la fel nu vor fi schimbări. Camerele de supraveghere rămân.

„O problemă este numărul mare de pedagogi cu vârstă înaintată”

– Care este gradul de pregătire a tinerilor specialiști și în ce măsură aceștia sunt motivați să activeze conform profesiei, în mediul rural?

– Cu regret, instituțiile de învățământ, în special cele din mediul rural, se confruntă cu lipsa cadrelor didactice. O altă problemă este numărul mare de pedagogi cu vârstă înaintată. Deși ministerul realizează în fiecare an plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învățământ superior şi mediu de specialitate, care şi-au făcut studiile cu finanţare bugetară la specialităţile de profil pedagogic, foarte puțini tineri rămân să activeze în sistem.

– Aveți și o statistică în acest sens?

– Dacă în anul 2003 circa 60% din numărul total de absolvenți s-au angajat în învățământul general, în anul de studii 2015-2016 acest indicator este de doar 10-12%. Pentru a motiva cadrele didactice tinere și pentru a asigura punerea în aplicare a prevederilor Codului Educației, la ședința Guvernului din 18 ianuarie 2017 a fost aprobată și Hotărârea prin care indemnizația unică pentru tinerii specialiști, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior pedagogic, a crescut de la 30 la 45 de mii de lei, iar cea pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ postsecundar s-a majorat de la 24 la 36 de mii de lei. În Legea Bugetului de Stat pentru anul 2017 au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 22,8 mln lei pentru achitarea indemnizațiilor unice și compensarea cheltuielilor pentru mai multe servicii necesare.

Salariile mici influențează calitatea educației

– Protestele profesorilor din ultima perioadă demonstrează că aceste măsuri nu sunt suficiente și toți se plâng că salariile în sistem sunt în continuare foarte mici…

– Ministerul Educației susține demersurile de majorare a salariilor cadrelor didactice, nedidactice și didactice auxiliare. Au fost analizate toate revendicările sindicatelor din învățământ și considerăm că aceste cerințe sunt justificate. Salariile mici, în special pentru tinerii specialiști, influențează indirect asupra calității și relevanței educației. Considerăm că este oportună modificarea Hotărârii de Guvern nr. 381, din 13 aprilie 2006, prin care salariile de bază ale personalului didactic auxiliar și nedidactic să fie revăzute, racordându-le treptat la salariul minim pe economie. Pentru a motiva tinerii specialiști și a stimula cadrele didactice existente, instituția pe care o conduc elaborează o nouă metodologie de salarizare a cadrelor didactice și de conducere, bazată pe performanțe.

În anul de studii 2016-2017 au fost înregistrate 1252 de posturi vacante în instituțiile de învățământ din republică. După absolvirea facultăților cu profil pedagogic sau a instituțiilor de învățământ postsecundar pedagogic, în 2016 au primit adeverință de plasare în câmpul muncii 869 de absolvenți, însă s-au angajat doar 300 de tineri specialiști, dintre care au primit prima tranșă a indemnizației 288 de persoane – ceilalți au plecat. De a doua tranșă au beneficiat 277 de persoane dintre cele 336 angajate inițial. Deoarece s-au transferat la alte instituții de învățământ decât cele la care au fost repartizați, 12 tineri continuă să activeze în sistemul educațional, însă au pierdut indemnizația unică. În 2016 le-a fost transferată a treia tranșă la 270 de specialiști din cei 285 angajați inițial. În total, în 2016 au beneficiat de indemnizație 835 de tineri specialiști.

– Care este leafa unui tânăr specialist și de ce avantaje mai beneficiază?

– Salariul de bază al unui tânăr specialist constituie 2955 de lei. Pe lângă indemnizația unică, achitată în tranșe, pe parcursul a trei ani, tânărul specialist mai beneficiază de 1 m3 de lemne, 1 tonă de cărbune, achitarea a 30 kw din factura la energia electrică și 200-500 de lei pentru chiria locuinței. De la 1 ianuarie 2017 indemnizația unică a fost mărită, iar tinerii pedagogi urmează să primească 45 mii de lei, cei cu studii superioare, respectiv – 36 mii de lei, pentru cei cu studii medii speciale. Celelalte facilități rămân în vigoare. Totodată, dacă tânărul specialist se va transfera la altă instituție de învățământ decât cea la care a fost repartizat inițial, el nu va pierde indemnizația.

„Scăderea numărului de studenți este o tendință firească”

– Totuși, situația în instituțiile de învățământ superior nu este tocmai înfloritoare. Numărul studenților în universități scade dramatic. Planificați o reformă în domeniul respectiv?

– Actualmente rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 30 de unități, inclusiv 19 instituții de stat și 11 – nestatale. Majoritatea dintre ele își au sediul în municipiul Chișinău – 26 de unități și câte o unitate – în municipiile Bălți și Comrat, orașele Cahul și Taraclia. La începutul anului de studii 2016-2017, numărul de studenți din învățământul superior a constituit 74,7 mii persoane (exclusiv străini), din care 83% își fac studiile în instituțiile de stat. Comparativ cu anul de studii 2015-2016, numărul de studenți s-a redus atât în instituțiile de stat (cu 4,8 mii de persoane sau 7,2%), cât și în cele private (cu 2,1 mii de persoane sau 14,3%). Ținând cont de declinul demografic înregistrat în ultimii 20 de ani, de noile oportunități pe care le au tinerii din Republica Moldova privind obținerea unei burse peste hotare, dar și de reorientarea preferințelor tinerilor spre învățământul profesional tehnic, scăderea numărului de studenți este o tendință firească.

– Probabil este firească, dar scăderea este prea bruscă… Cum derulează reforma?

– Procesul de reformare a sistemului de învățământ superior este în plină desfășurare. Inițial a fost creată o structură specializată – Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învățământul Profesional (ANACIP). Ulterior a demarat evaluarea externă a diferitelor programe de studii în vederea autorizării de funcționare provizorie sau acreditării. Menționez că în Republica Moldova deja de circa 10 ani nu a avut loc o evaluare a programelor de studii de licență. În anul 2016 au fost supuse acreditării peste 104 programe din domeniul Științe ale Educației, iar rezultatele acreditării vor fi cunoscute la sfârșitul lunii martie curent. Acreditarea programelor de studii înseamnă recunoașterea diplomelor și calificărilor pe plan național și internațional. De calitatea acestor programe depinde pregătirea cadrelor tinere care vor activa în învățământul secundar general, adică pregătirea viitorilor profesori și educatori. A fost reformat și modul de organizare a studiilor de doctorat, iar domeniul cercetării este un alt aspect asupra căruia ne-am propus să ne concentrăm eforturile.

– În privința școlilor profesionale, care este interesul elevilor și cât de prioritar este acest sector pentru autorități?

– În vederea sporirii atractivității învățământului profesional tehnic, Ministerul Educației a lansat o amplă reformă de modernizare a acestui domeniu. Reforma este susținută de Uniunea Europeană, prin intermediul unui program de suport bugetar cu valoare maximă de 25 mln euro, pentru perioada 2014-2017.

Una dintre priorități este și modernizarea infrastructurii a 10 centre de excelență, precum și dotarea instituțiilor cu echipament modern, actualizarea curriculei la meserii și specialități, implementarea unui nou mecanism de finanțare.

„Universitățile care se opun noului nomenclator se tem de concurență”

– În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre elaborarea unui nou nomenclator, prin care se propune ca viitoarele cadre didactice să fie formate timp de 4 ani, în loc de 3 cum este în prezent. Această inițiativă a iscat nemulțumiri în societate. Ce urmează să facă ministerul?

– Necesitatea elaborării unui nou document a apărut ca urmare a mai multor schimbări ce au loc atât pe piața forței de muncă, cât și pe plan socio-economic. În timp ce unele specialități nu mai sunt solicitate de către angajatori, altele, noi, nu se regăsesc în actualul Nomenclator. În proiectul propus de Ministerul Educației au fost incluse 25 de noi specialități și au fost excluse cele învechite. Totodată, prin noile modificări, sunt propuse specialități mai generale, oferindu-le studenților noștri mai multe calificări, adică mai multe oportunități de angajare în câmpul muncii. Probabil multor tineri specialiști le este cunoscută situația când au absolvit o facultate, dar oferta de pe piața muncii în acest domeniu este sub așteptările lor și sunt nevoiți să își caute serviciu în alt domeniu.

Prin noul Nomenclator, absolvenții instituțiilor de învățământ vor primi diplome care ar putea fi recunoscute și peste hotare, ceea ce constituie un mare avantaj. Referitor la pregătirea pedagogilor pentru discipline școlare, Ministerul Educației propune formarea acestora în cadrul componentelor ştiinţifice prezente în Nomenclatorul actual în câteva domenii: științe umaniste, științe exacte și științe ale naturii.

– La ce etapă se află în prezent proiectul respectiv și din ce motive unele instituții se opun?

– Proiectul Nomenclatorului a fost supus dezbaterilor publice, inclusiv în mediul universitar. La rundele de discuții au participat conducătorii instituțiilor de învățământ superior. Majoritatea acestora susțin aprobarea noului Nomenclator. Contra sunt doar universitățile care se tem că nu vor putea face față concurenței și numărului în descreștere de studenți.

– La începutul lunii martie, curent, Ministerul Educației a lansat „Lunarul dedicat educației timpurii”. Care este rolul și utilitatea acestui proiect?

– Importanţa învățării și dezvoltării timpurii este incontestabilă. Potenţialul unui copil nu se materializează pe deplin, dacă acesta nu a fost pus în situaţii de învăţare înaintea vârstei de 3 ani. Creșele și grădinițele trebuie să facă față solicitărilor din ce în ce mai mari din partea părinților în vederea presării serviciilor educaționale şi de îngrijire pentru copiii mici şi foarte mici, necesitate care vizează implicit piaţa muncii și dezvoltarea economică a țării. În Republica Moldova activează peste 1460 de instituții preșcolare, frecventate de circa 150 mii de copii. Cele mai solicitate sunt grădinițele din mediul urban. Instituțiile de educație timpurie trebuie să ofere spații sigure și prietenoase, dotări corespunzătoare vârstei copiilor, să dispună de personal calificat și motivat să lucreze conform standardelor solicitate.

Ministerul Educației nu are nimic cu alimentația copiilor din grădinițe

– Sună frumos, dar la modul practic situația este total diferită. Sunt sigur că ați auzit despre cazurile când în mai multe grădinițe din țară copiii erau hrăniți cu produse alterate sau de cea mai proastă calitate. În ce măsură ministerul monitorizează ce se întâmplă în instituțiile preșcolare, dar și în gimnazii sau licee?

– Organizarea alimentației copiilor în instituțiile preșcolare este atribuția Administrației Publice Locale (APL) de nivelul întâi – adică a primăriilor, în calitatea lor de fondatori și gestionari de buget. Tot primăriile sunt cele care organizează licitațiile de produse și servicii de alimentație a copiilor. La școli primare, gimnazii și licee această atribuție este a APL de nivelul al doilea și a instituțiilor publice de învățământ general, executori secundari de buget.

Pentru a face ordine în acest sector, Ministerul Educației, în colaborare cu Centrul Național de Sănătate Publică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a elaborat recent Instrucțiunea cu privire la organizarea alimentației copiilor/elevilor în instituțiile de învățământ general, în care se stipulează responsabilități concrete pentru toți actorii implicați la toate etapele procesului – licitare/procurare a produselor și serviciilor alimentare, transportare, recepționare, păstrare, preparare și livrare a bucatelor către elevi/copii.
Rastru:

Corina Fusu, ministrul Educației, despre limba română:
„Promovarea limbii române în școală și societate este o prioritate a Ministerului Educației. Trebuie îmbunătățită calitatea predării limbii române în școlile alogene. Prin ordin de ministru am dispus punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem pentru Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei, „Cu privire la aplicarea normelor ortografice ale scrierii lui „â” și „sunt” în grafia limbii române”.