Cte bordeie, attea strategii

Cine vor fi noii sefi ai Companiei publice „Teleradio-Moldova”? Raspunsul ar trebui sa-l aflam intr-o saptamana, verdictul urmand sa fie dat de membrii Consiliului de Observatori al institutiei. Alegerea nu pare a fi usoara: in cursa pentru functia de presedinte al IPNA „Teleradio-Moldova” s-au inscris 14 candidati, la sefia televiziunii publice ravnesc 13 pretendenti, iar la postul de director „Radio-Moldova” – 10. In total, in concurs sunt inscrisi 27 de solicitanti de post si asta pentru ca unii pretendenti si-au depus dosarele pentru doua sau chiar toate cele trei functii vacante.

Concurentii sunt, mai mult sau mai putin, cunoscuti publicului larg sau cel putin in mediul jurnalistic. Deja s-au vehiculat in presa si numele favoritilor sau chiar ale castigatorilor competitiei. Nu vom intra in acest pariu, ci ne vom referi la felul cum vad dezvoltarea Companiei „Teleradio-Moldova” cei care se vor in fruntea acesteia. Or, de ei va depinde daca „mastodontul” din Dealul Schinoasei va deveni odata si odata o adevarata institutie publica sau va ramane un instrument de manipulare si dezinformare a opiniei publice. Astazi vom „rasfoi” proiectele de strategii depuse de candidatii la functia de presedinte al „Teleradio-Moldova” si care pot fi gasite pe pagina de internet a companiei.

In toate proiectele regasim ideea comuna de „reforma” si „modernizare”, la fel cum toti concurentii pledeaza pentru „echidistanta”, „pluralism de opinii”, „impartialitate”, „calitate”, „audienta inalta”, „profesionalism”, „transparenta” etc. Dar textele propriu-zise sunt foarte diferite – pornind de la structura si terminand cu viziunile. Unii – cunoscuti ziaristi sau profesori de jurnalism – au ales sa scrie eseuri, ticsind cu text alambicat trei-patru pagini, altii au prezentat proiecte structurate punct cu punct ca in manualele ONG-iste sau au asternut in graba cateva alineate intr-un limbaj simplist, de parca s-au pornit din start cu gandul ca oricum nu au sanse sa castige. Cei mai „ingeniosi” au fost fratii Oleg si Ghenadie Brega care au trimis acelasi text de conceptie, cuvant cu cuvant (de parca ar vrea sa exercite in ture functia de presedinte), dar si Oleg Grajdean – cu un singur „proiect” de 13 randuri si 96 de cuvinte tinteste functia de presedinte al „Teleradio-Moldova” sau macar unul din cele doua posturi de director – la televiziune sau la radiou (ortografierea apartine candidatului).

Fara pretentii de analiza, vom trece in revista doar unele idei sau pasaje care ne-au parut interesante, inedite sau trasnite. Cea mai radicala propunere ii apartine lui Alexandru Osadcenco, care spune ca in varianta actuala TRM este o institutie anacronica si trebuie desfiintata, iar in loc sa fie creata o companie moderna, cu cel mult 150 de angajati, care sa emita si pe internet 24/24 de ore. Constantin Marin declara ca, pentru a aduce TRM pe calea cea dreapta, el „este dispus sa desfasoare recuperarea publica a Companiei in mod pertinent, amiabil si responsabil”, dar numai cu sustinerea intregii societati.

„Efortul comun va constitui chezasia ireversibilitatii acestei reforme si conditia de minimalizare a turbulentelor de natura politica, sociala, financiara sau profesionala, inerente procesului de edificare a audiovizualului public in RM”, citim in proiectul lui C. Marin. La randul ei, Valentina Ursu crede ca reformele de la TRM trebuie sa fie operate tinandu-se cont de aspiratiile europene ale RM: „Scopul strategic al tarii este integrarea in UE si de aceea toata activitatea va fi organizata in asa fel incat acest deziderat national sa devina si unul central in activitatea institutiei”. Boris Postovan promite sa curete TRM de „specificul actual al emisiunilor, atat TV cat si radio – provincialism, mioritism, tendentiozitate, ariditate de idei si imagini”. El mai promite ca „in paralel cu schimbarile din companie va fi desfasurata si o campanie de promovare si PR pentru a trezi interesul publicului…”.

Fratii Brega pledeaza pentru renuntarea treptata la publicitate si scoaterea imediata din grila a emisiunilor comerciale. Aurelian Lavric, dimpotriva, mizeaza pe cresterea volumului de publicitate. Ba mai mult, el e de parere ca la compania publica sunt tocmai potrivite „emisiuni ca „Tele- sau radio-marketing”, emisiuni de intrebari cu raspunsuri la telefon (cu taxare, pentru cei care isi permit sa riste), emisiuni „Loto”. Tot A. Lavric crede ca TRM are nevoie de „emisiuni la Radio si TV privitoare la identitatea poporului RM, care sa raspunda la intrebari ca: cine suntem, de unde venim, cum suntem (care este firea noastra), incotro mergem, ce-i de facut? etc.”, dar si „o emisiune in cadrul careia sa poata face cunostinta oameni de toate varstele in vederea casatoriei, ceea ce ar contribui la rezolvarea unor probleme sociale cu care se confrunta tara noastra”.

Cate proiecte – atatea idei de solutionare a problemelor economice ale TRM. Ludmila Barba, bunaoara, isi propune „Crearea conexiunii si interdependentei intre personalul de creatie si cel tehnic, prin crearea unui centru de producere, ce va activa pe principii de autogestiune.” Insa nu descifreaza cine, cui si cat va plati.

Alexandru Grosu merge si mai departe: „in scopul contrabalansarii distorsiunilor si caderilor din piata audiovizuala, pentru o perioada de timp, Guvernul RM ar putea aproba unele facilitati fiscale pentru IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Nu prea este clar ce a avut in vedere dl Grosu prin contrabalansarea asta a distorsiunilor. Probabil ca e ceva mioritic si legat de Bastina moldovenilor in grafie latina.

Aproape toti candidatii vorbesc despre necesitatea de a spori calitatea profesionala a angajatilor. Unii propun concedierea si reangajarea in baza de concurs a tuturor, altii cer doar atestarea personalului si suplinirea prin concurs a posturilor vacante. Iar Lilian Ciubotaru, bunaoara, propune „ramplasarea factorilor de decizie responsabili de pierderea credibilitatii Companiei”. Ce-o fi avand in vedere? Mai ales ca DEX-ul nici nu atesta cuvantul „ramplasare”.