ÎN CONDIŢIILE LUMII MODERNE, progresul economic depinde, înainte de toate, de gradul de mobilizare şi utilizare intensă a resurselor disponibile: umane, materiale, financiare. Dat fiind că RM e limitată în materii prime şi aproape că nu dispune de surse tradiţionale de energie, şansa de a dezvolta o economie prosperă ne-o poate oferi plasarea accentelor pe utilizarea potenţialului uman de înaltă calificare, capabil de a crea produse high-tech cu o valoare adăugată bine pronunţată. În acest context, se vorbeşte tot mai mult de importanţa dezvoltării nanotehnologiilor, care actualmente formează scheletul domeniului high-tech, de necesitatea implementării unei culturi tehnologice în societate, de vitalitatea abordării multidisciplinare în pregătirea cadrelor inginereşti etc. Sunt de o importanţă excepţională şi următoarele caracteristici ale nanotehnologiilor: posedă un potenţial inovativ nelimitat, în situaţia în care aceste produse sunt create în baza unor cantităţi infime de materie primă, având adesea la temelie o singură moleculă. Micşorarea dimensiunilor rezultă în noi proprietăţi sau funcţionalităţi ce stau la baza elaborării de produse inovative. „Cu cât e mai mic, cu atât e mai voinic” – acesta este motoul nanotehnologiilor, având în vedere că unele materiale, precum este carbonul, la dimensiuni de nanometri sunt circa de o sută de ori mai trainice decât oţelul (un nanometru echivalează cu o milionime dintr-un milimetru).
DEZVOLTAREA VERTIGINOASĂ A NANOTEHNOLOGIILOR a început în anul 2000, odată cu lansarea de către preşedintele Bill Clinton a Noii Iniţiative Naţionale pentru Nanotehnologii în SUA. În 2002, nanotehnologiile au fost incluse în lista domeniilor prioritare ale Programului UE Cadru 6. La conferinţa de lansare a Programului comunitar Cadru 6 de la Bruxelles, a fost menţionată importanţa strategică a nanotehnologiilor pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, pentru prosperarea social-economică a ţărilor. Astăzi, produsele nanotehnologice tot mai insistent îşi găsesc nişa pe pieţele internaţionale în diverse domenii: cosmetică, medicină, industria auto, transportul aerian, industria textilă. Spre exemplu, îmbrăcămintea cu capacitate de autocurăţare nu mai e un mister, capacitatea respectivă datorându-se încorporării în fibrele ţesutului a unor particule minuscule din dioxid de titan cu proprietăţi fotocatalitice. Dat fiind faptul că e în toi perioada estivală, aş atenţiona pe toţi cititorii asupra faptului că şi crema ce ne protejează de radiaţia ultravioletă a spectrului solar are încorporat în ea aceleaşi nanoparticule din dioxid de titan. Conform unor estimări, piaţa pentru produsele obţinute prin nanotehnologii va atinge în doar trei-patru ani un trilion de euro. E una din realizările esenţiale pe piaţa mondială a produselor high-tech.
ÎN POFIDA FINANŢĂRII REDUSE A SFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII, explorările ştiinţifice experimentale în domeniul nanotehnologiilor au demarat şi în RM, la începutul acestui deceniu, graţie procurării prin granturi internaţionale oferite de Fundaţia de Cercetare Civilă şi Dezvoltare (CRDF) din SUA, a unor unităţi importante de utilaj modern, cum ar fi microscopul electronic cu baleiaj sau microscopul de forţe atomice. La finele lui 2001, în cadrul Universităţii Tehnice din Moldova, a fost creat Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor, înzestrat cu echipament modern pentru utilizare colectivă. Fondarea acestei structuri ştiinţifice a impulsionat evident activităţile de cercetare din domeniul nanotehnologiilor şi a contribuit la atragerea în domeniu a mai multor tineri dotaţi. La înzestrarea acestui Centru cu noi unităţi de utilaj modern a contribuit pe parcursul ultimilor ani şi Fundaţia „Alexander von Humboldt” din Germania.
Odată cu adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în iulie 2004, au fost iniţiate sau dezvoltate cercetări în domeniul nanotehnologiilor în cadrul mai multor organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării: Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, Institutul de Chimie şi Institutul de Fizică Aplicată – toate trei ale AŞM, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Institutul de Cercetări Ştiinţifice ELIRI etc. În cadrul Programului de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale” activează 11 echipe mixte de cercetători din diverse instituţii, contribuind la soluţionarea unor probleme nanotehnologice de importanţă majoră. Spre exemplu, sunt în curs de elaborare materiale nanocompozite pentru o nouă generaţie de celule solare, nanomatrici semiconductoare transparente în spectrul vizibil pentru utilizare în fotonică, polimeri cu rezistenţă sporită la temperaturi înalte, acoperiri nanostructurale pentru durificarea suprafeţelor metalice etc. Unificarea eforturilor cercetătorilor din diverse domenii se fructifică în lucrări de valoare, unele rezultate fiind apreciate la nivel european şi internaţional. În acest sens, menţionăm selectarea de către site-ul NanoTechWeb.org din Marea Britanie a elaborării recente a nanotuburilor din dioxid de titan de către o echipă mixtă din cadrul AŞM şi UTM printre cele mai valoroase lucrări nanotehnologice ale lunii aprilie din lume! Un veritabil record a înregistrat şi Institutul ELIRI, ai cărui specialişti, în colaborare cu cercetători de la AŞM şi UTM, au reuşit să încorporeze un milion (!) de nanofire metalice într-o fibră optică, al cărei diametru corespunde cu cel al unui fir de păr. Este o elaborare de unicat care, la sigur, îşi va găsi investitorii.
REZONANŢA EUROPEANĂ A MAI MULTOR REALIZĂRI nanotehnologice din RM a fost observată şi apreciată de Comisia Europeană, Bruxellesul hotărând recent să susţină consolidarea activităţilor în domeniul nanotehnologiilor în RM printr-un grant în valoare de 500 mii de euro. Printre obiectivele lui se specifică procurarea utilajului şi crearea unei infrastructuri nanotehnologice multidisciplinare la nivel naţional, atragerea în cercetare şi în traininguri a tinerilor, organizarea simpozioanelor etc. În calitatea mea de promotor al acestui proiect important, menţionez că vom avea succes doar în cazul în care efortul va fi susţinut de toţi experţii din domeniu, indiferent de apartenenţa lor departamentală. Mai mult, în contextul negocierilor cu privire la asocierea RM la Programul comunitar Cadru 7, îmi asum îndrăzneala să afirm că şansa de a ne impune la scară europeană depinde de integritatea comunităţii noastre ştiinţifice. În orice domeniu concret, fiind puţini la număr, vom reuşi doar printr-un efort sinergetic, printr-o cooperare eficientă şi bine coordonată la nivel naţional.
Ion Tighineanu,
membru corespondent, vicepreşedinte al AŞM,
coordonator al Programului de Stat „Nanotehnologii şi nanomateriale”
