Case de cultură, luminițe, biblioteci, considerate pe timpuri leagănul vieții culturale de la sate, s-au transformat în baruri, cafenele, săli pentru ceremonii de familie sau în niște localuri cu o destinație cu totul deocheată. Unele cămine culturale au intrat, la voia primăriilor, în cota valorică a acestora, altele s-au ruinat sau stau cu ușile ferecate de ani de zile.
Potrivit datelor Ministerului Culturii, astăzi în republică avem 1228 de case de cultură. Dintre acestea, 500 necesită reperații capitale, iar 100 sunt avariate. Conform site-ului ministerului de resort, în lista caselor care necesitau să fie reparate încă în 2010, 31 erau din raionul Hâncești, 28 – din Orhei, 24 – din Soroca și 22 – din raionul Fălești. Ca și mai înainte, primarii spun să nu sunt bani pentru reparația lor, iar consiliile raionale nu au posibilitate să aloce mijloacele necesare, pentru că și aici, ca și în alte părți, la elaborarea bugetului, cultura și învățământul sunt pe ultimul plan. Unde mai pui că pentru reparația capitală a unei Case de cultură-tip e nevoie de mai multe milioane de lei, decât a reconstrui un cămin cultural dintr-un sătuc.
Statutul caselor de cultură trebuie schimbat
Solicitat de TIMPUL, ministrul Culturii, Boris Focșa, ne-a spus că, după adoptarea Legii Culturii în noua redacție, care se află în parlament, pentru casele de cultură va fi elaborat un nou regulament de funcționare. „Ele vor face parte din industriile culturale și vor fi finanțate și de către stat, dar vor avea dreptul de participare la diferite proiecte și la activitate comercială. Bugetul lor va fi acoperit din mai multe surse și, respectiv, vor crește și salariile lucrătorilor din acest domeniu”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Grigore Oxenti, consultant în Direcția politici culturale în teritoriu, Ministerul Culturii elaborează Strategia națională a culturii, care prevede modernizarea caselor de cultură și transformarea acestora în instituții multifuncționale: centre de cultură și tineret, centre socio-culturale ș.a. „Toate casele de cultură sunt la gestiunea fondatorului: majoritatea la primării, altele la consiliul raional. Noul regulament al caselor de cultură prevede mai multe forme de activitate, inclusiv cele antreprenoriale. Multe edificii sunt mari și întreținerea e la fel mare. Nu se pune accentul pe trecerea lor la autogestiune, ci la oferirea posibilităților de a acumula resurse financiare suplimentare”, a accentuat Grigore Oxenti.
„Nu vom avea succes în cultură până nu ne vom apropia de ea”
Pentru a vedea dacă s-a schimbat situația sau nu, am contactat câțiva șefi ai secțiilor raionale de cultură, raioane în care necesitau reparații capitale mai multe case de cultură și cămine culturale. Grigore Budu, șeful Secției cultură și turism din raionul Fălești, ne-a spus că aici situația nu e atât de rea, raionul fiind implicat într-un proiect național pentru reparația caselor de cultură. „În luna octombrie, au demarat lucrările de reparație a Casei raionale de cultură. Pentru acestea consiliul raional a dat trei milioane de lei. În ultimii ani, au fost schimbate acoperișurile la toate casele de cultură. O problemă o constituie salarizarea lucrătorilor din cultură. Un director al Casei de cultură primește un salariu lunar de până la o mie de lei. Noi suntem singurul raion care a introdus atestarea cadrelor de cultură din raion. Astfel, cei cu categoria a II-a și a III-a ridică un salariu lunar de 1300-1400 lei. Noi avem 64 de case de cultură și 54 de biblioteci, o școală de arte și una de muzică. Să nu uităm că noi n-o să avem succes în cultură, până când n-o să ne apropiem de ea”, a constatat Grigore Budu.
„Problemele din cultură trebuie soluționate de către guvern”
Ne-am interesat care este situația și la Hâncești. Ion Tulbu, șeful Secției raionale cultură și turism, ne-a spus că în raion funcționează 47 de case de cultură și că aici situația e puțin mai bună decât în medie pe întreaga republică. „Se repară, de obicei, casele de cultură mici, care necesită și cheltuieli mai mici. Au fost reparate și două case de cultură-tip: la Hâncești și Sărata Galbenă. Investițiile au fost de 6 și, respectiv, 4 mln. lei. Dar avem case de cultură-tip pe care, deocamdată, nu le putem repara integral: la Negrea, Leușeni, Fundul Galbenei ș.a. Cinci case de cultură nu dispun de spațiu și funcționează în incinta școlilor. La Stolniceni, Casa de cultură a fost vândută unui agent economic și acum ea funcționează în școală. Este o problemă mare cu statutul caselor de cultură. Sunt niște chestiuni care trebuie soluționate de către guvern”, a afirmat Ion Tulbu.
Casele de cultură trebuie să-și schimbe statutul
Totodată, șeful Secției cultură Hâncești a constatat că salariile lucrătorilor din cultură sunt sub orice nivel. „Un director de casă de cultură, specialist cu studii superioare și cu o vechime de muncă în domeniu de peste 25 de ani primește un salariu de 1500 de lei. „Eu cred că situația se va schimba când casele de cultură vor obține statutul de persoană juridică. Atunci directorilor lăcașelor de cultură li se vor dezlega mâinile și vor deveni manageri”, menționează Ion Tulbu.
Am ținut să aflăm și opinia câtorva directori ai caselor de cultură. Dacă Valeriu Vlas, conducătorul Casei raionale de cultură Hâncești, și Gheorghe Daud, al celei de la Sărata Galbenă, s-au arătat bucuroși de reparațiile efectuate în clădiri, Gheorghe Copăceanu de la Leușeni abia le așteaptă. „Am scris o scrisoare și la guvern că ne dorim să facem aici un centru de cultură al zonei luncii Prutului, în care sunt situate 12 sate. I-am amintit premierului că, în 1997-1998, în sat au fost alunecări de teren, iar Casa de cultură a fost transformată în una de locuit. Abia în 2007 i-am schimbat statutul. Deocamdată, instalăm ușile și ferestrele. Sperăm să ducem reparațiile la bun sfârșit”, ne-a mai spus Gheorghe Copăceanu.
Salariile din cultură – cele mai mici din economia națională
În raionul Soroca funcționează 56 de cămine culturale și 59 de biblioteci. Potrivit lui Grigore Bucătaru, anul trecut, aici necesitau reparație capitală 25 de lăcașe, dintre care au fost reparate 20. „Pentru 2013 patru instituții din cele șase sunt incluse în lista de investiții capitale din bugetul de stat. Astfel, pentru căminul cultural din Parcani sunt prevăzute 150 mii de lei, pentru cel din Rudi – alte 250 mii lei. Căminul din Bulboci necesită cheltuieli de 230 mii lei, iar cel din Căinarii Vechi – 200 mii. Din cele 56 de cămine culturale din raion, 28 sunt adaptate, adică se află în școli și grădinițe. O prolemă nespus de dureroasă o constituie salarizarea nesatisfăcătoare din cultură, care e cea mai mică din economia națională”, a amintit Grigore Bucătaru.
Solicitat de TIMPUL, Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului de politici culturale, a spus că pe parcursul a trei ani a fost desfășurat un proiect finanțat de Fundația Culturală Europeană și Fundația Soros-Moldova. „Pentru acest proiect au fost selectate opt case de cultură, care au fost inițiate să funcționeze în baza parteneriatului dintre administrația publică locală și comunitate. „Lucrătorii din cultură au fost instruiți pentru depistarea resurselor financiare suplimentare. Ultimul training va avea loc pe 12-16 februarie, după care vor avea o vizită de studiu în Anglia. Proiectul a costat 300 mii de euro”, a spus Veaceslav Reabcinschi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
