Durerea toracică este cel mai frecvent simptom
Când se produce un infarct, înseamnă că miocardul nu mai este hrănit, iar celulele sale încep să moară. În majoritatea cazurilor, persoanele afectate mor la trei- patru ore de la incident dacă nu sunt ajutate. De aceea, este important să recunoașteți simptomele stopului cardiac. Cel mai frecvent semn este durerea toracică, ce poate iradia spre umăr, baza gâtului sau spate. Aceasta este foarte intensă și durează peste 10-15 minute. Poate fi însoțită de transpirații reci și fenomene digestive precum: greață, vărsături, dureri epigastrice, dar și de amețeli, respirații scurte și frecvente, bătăi de inimă rapide sau neregulate. Sunt însă și cazuri în care victima simte că nu are aer sau prezintă tulburări de ritm.
Dați-i bolnavului să mestece o tabletă de aspirină
Primul lucru pe care trebuie să-l faceți după identificarea simptomelor este să anunțați medicul. Apoi, țineți cont de câteva reguli de prim ajutor. Dacă bolnavul este conștient, sfătuiți-l să întrerupă orice efort fizic, ajutați-l să se așeze și dați-i să mestece o tabletă de aspirină în timp ce chemați ambulanța.
Evaluați-i funcțiile vitale…
În cazul în care victima este inconștientă, evaluați funcțiile vitale și începeți manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. Îndepărtați cravata și alte accesorii care pot determina compresia căilor respiratorii, urmăriți bolnavul timp de cinci secunde pentru a vedea dacă respiră și verificați-i pulsul. Așezați-l în decubit dorsal (culcat pe spate) pe o suprafață dură, cu capul ușor ridicat spre umeri (eventual introduceți un rulou din material moale sub gât), pentru ca limba și țesuturile moi să nu îl împiedice să respire.
… apoi începeți manevrele de resuscitare
În situația în care pacientul nu respiră, dar are puls, ridicați-i bărbia, deschideți-i puțin gura și după ce inspirați adânc lipiți-vă buzele de gura lui și expirați. Atenție: respirația corect aplicată trebuie să ridice toracele bolnavului. Repetați manevra cam de zece ori într-un minut și îndepărtați-vă de bolnav imediat după insuflarea aerului, având grijă să verificați pulsul după fiecare zece respirații. Dacă pacientul nu are nici puls, nici respirație, faceți doar două respirații gură la gură, apoi începeți masajul cardiac într-un ritm alert. După 15 compresii, ridicați-i bărbia, realizați două respirații și continuați așa.
Masajul cardiac realizat greșit poate înrăutăți starea
Masajul cardiac făcut greșit poate înrăutăți starea bolnavului. Așadar, pentru a fi siguri că executați corect „exercițiul”, identificați sternul (capul pieptului) și, cu degetul mijlociu plasat în acest loc, așezați prima mână peste cealaltă și întrepătrundeți degetele pentru a vă asigura că presiunea nu este aplicată pe coaste. Îngenuncheați lângă pacient și apăsați cu toată puterea, astfel încât sternul să coboare patru-cinci centimetri. Manevra trebuie să fie regulată și neîntreruptă.
În cazul nefericit în care bolnavul se află singur, este bine să cheme ajutoare și să încerce să-și păstreze calmul până la sosirea acestora. El poate stimula și oxigena sângele care circulă spre inimă dacă tușește cu putere.
Reprezentanții American Heart Association (Asociația Americană de Cardiologie) au descoperit de curând că este mult mai important să se înceapă orice manevră de resuscitare direct cu masajul cardiac, deoarece se consideră că sângele încă mai are oxigen și trebuie să ajungă neapărat la creier. Nu este însă greșit nici să procedăm după metoda clasică prezentată mai sus.
