O tendință foarte des întâlnită este: dacă ceva nu merge bine, atunci vina este a noastră, a părinților. Eu, fiind mamă, am făcut ceva greșit, astfel încât copilul este atât de dificil în comportament.
Există o regulă simplă în psihologia relației părinte-copil: copilul se comportă cel mai rău cu cel pe care-l iubește cel mai mult. Mai degrabă, cu care are o relație mai intimă și de încredere.
Dacă un copilului, în prezența mamei îi este frică să calce strâmb, iar în prezența, să zicem, a bonei sau bunicii își arată comportamentul mai urât atunci această situație ar trebui să vă creeze întrebări.
Dar acesta este un caz rar, în care trebuie să lucrezi nu doar cu normă întreagă, ci și, în general, tot timpul, iar copilul să nu-l vedeți întreaga săptămână.
Explicația este: da, copilul cu mama lui se comportă mai rău, pentru că nu își controlează comportamentul și emoțiile lui, în timp ce cu alții el a învățat să se controleze și chiar o face în mod sistematic.
Copilul trebuie să dispună de o atitudine dedicată de comunicare cu bunica sau cu o bonă. De obicei, bunicii sunt persoanele care intră în categoria dată, cu care copilul trebuie să aibă o relație mai specifică, însă tații divorțați ar putea să intre și ei în aceiași ramură.
Dacă vă confruntați cu acest fenomen în care copilul se comportă cel mai rău cu dumneavoastră – fiți bucuros pentru că ați atins nivelul de bază în relația de încredere, care face referire la teoria modernă a atașamentului. Este, într-adevăr, o relație sănătoasă dintre mamă și copil!
Sursa: secretelesanatatii.ro
