Mulţi dintre moldovenii care au participat, într-un fel sau altul, la evenimentele care au contribuit la declararea Independenţei RM au plecat din această ţară. Mulţi continuă şi azi să plece.
Totuși, de ce pleacă moldovenii de acasă? Ce-i mână într-o lume străină și necunoscută: 1. sărăcia din RM, 2. dezgustul față de realitățile din RM, 3. lipsa perspectivei de afirmare profesională în RM, 4. viitorul copiilor, 5. pur și simplu nevoia de „a schimba decorul”? Ș.a.m.d. Ce devine decisiv când se ia decizia de a pleca?
Iată ce au răspuns la aceste întrebări abonaţii unei rețele de socializare:
Aliona M.: „Sărăcia de aici…”
Andrei C.: „Neîncrederea. Poate sună „romantic”, dar în economie există o teorie, potrivit căreia, dezvoltarea depinde foarte mult de starea de spirit a populației”.
Sergiu I.: „Nimeni nu crede în acest „stat” şi nimeni nu va investi în el”.
Aliona N.: „Paradoxul e că aproape toți cei care pleacă investesc în acest stat. Practic, datorită lor RM încă nu a dat faliment”.
Elena M.: „Cred că dezgustul faţă de sistemul acesta care promovează, propagă şi alimentează o viaţă plină de lipsuri, urâţenia, paradoxul şi ipocrizia”.
Victoria B.: „Primii au plecat din cauza sărăciei, au pierdut lucrul și au devenit sărăci, apoi, când s-au întors după câțiva ani, s-au lovit de realitatea din Moldova. Și-au dat seama că nu se pot afirma profesional și nu au un viitor pentru copii în țară. Și-au luat familia. Acum pleacă tot mai mulți tineri, care nu se vor mai întoarce”.
Petru H.: „Lipsa de perspectivă. Lipsa locurilor de muncă, bine plătite. Legea nefuncțională în toate domeniile a adus la distrugerea întreprinderilor, ce lucrau la economia națională. Distrugerea irigației. Distrugerea ramurii de vinificație cu toți vlăstarii ei de înfrunzire economică, a pomiculturii, de creșterea porcinei, păsărilor și bovinelor”.
Stela B.: „Mulți ani în urmă am plecat pentru a-mi ajuta părinții, pentru că erau bătrâni și aveau nevoie de ajutorul meu, iar acum nu mai sunt printre noi”.
Paula P.: „Aici suntem străini, dar cu drepturi și posibilități mari. În Moldova nici străini măcar nu suntem. Ne-am gândit de sute de ori să ne întoarcem, dar realitatea moldovenească ne îngrozește”.
Galina N.: „Eu sunt dintre acei, care au plecat de acasă de 16 ani. Mai întâi în Cehia, apoi la Moscova, și, în sfârșit, Italia. Am făcut două facultăți, în speranța de a trai mai bine în țara mea. M-a durut ca o rană de cuțit plecarea de acasă! Dar am fost nevoită să plec împreună cu soțul pentru a putea plăti studiile și existența copiilor mei, care au plecat și ei de acasă. Căci salariul nu făcea față necesităților. Nu știam ce ne așteaptă, dar am încercat marea cu degetul… Am muncit mult, dar azi nu mă poți ține acasă, chiar în colivie de aur.
Corina Z.: „Ce-i face pe moldoveni să plece? E lipsa speranței. Guvernarea s-a schimbat, sistemul a rămas, omul înțelege că este neputincios”.
ARHIVA TIMPUL
23 august 2013
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
