Mai mult, calculele arată că, după aplicarea noii formule de finanțare, din cele 25 de instituții existente în raion, numai patru nu au deficit bugetar, restul fiind nevoite să-și raționalizeze cheltuielile. 
 
Începând cu acest an școlar, 550 de elevi din raionul Șoldănești parcurg zilnic câțiva kilometri pentru a ajunge la una dintre cele patru școli de circumscripție. Pentru transportarea lor sunt antrenate trei autobuze oferite de Ministerul Educației și trei microbuze arendate de direcția raională.

Reforma acceptată cu greu

Astfel, până la reformă, în Liceul Teoretic „Alexe Mateevici” din or. Șoldănești învățau 288 de elevi. Acum, după ce au fost transferați copiii de la școala primară Șoldănești și elevii din satele Șipca, Parcani și Mihuleni, aflate la o distanță de aproape 12 kilometri, numărul elevilor s-a dublat. Chiar și așa edificiul, care prin anii 90 găzduia peste 1200 de elevi, este utilizat la jumătate din capacitate, iar directoarea spune că, în contextul noii formule de finanțare, bugetul ar fi unul suficient, dacă s-ar completa numărul de elevi, cel puțin până la 864. „Anul acesta am format un buget de 4,4 mln. lei, dintre care peste trei milioane au fost distribuite pentru salarizarea profesorilor. Avem un deficit de buget de 127 mii lei”, a menționat Tamara Cernolev, directoarea Liceului „A. Mateevici”.

Potrivit Galinei Savca, șef adjunct al Direcției învățământ, la Șoldănești reforma structurală a fost acceptată după lungi tratative cu părinții și profesorii, ba mai mult, pe unii i-au urcat în autobuze și i-au dus la școlile de circumscripție, ca să vadă unde vor învăța copiii lor și care sunt condițiile.

„Eram șapte elevi în clasă”

La nici două luni de la începutul anului școlar, a fost realizat un sondaj printre părinții și elevii care au fost transferați la Liceul „A. Mateevici”. Astfel, potrivit directoarei, „90% din aceștia s-au arătat mulțumiți de reformă, spun că s-au încadrat bine, le place la școală, deoarece la fiecare disciplină este câte un cadru didactic specializat, în timp ce în vechile instituții erau situații în care un profesor preda două-trei discipline ”. Iar pentru că din acest motiv la unele discipline elevii aveau lacune, au fost formate planuri individuale pentru grupuri de copii veniți din alte școli, „ca să-i ajutăm să recupereze materia și să se integreze mai ușor în colectiv”, menționează Tamara Cernolev.

Denis Osievschi din Șipca vine la școală cu microbuzul în fiecare dimineață și spune că deși i-a fost teamă la început că nu va fi acceptat de colegi, în scurt timp s-a adaptat și și-a făcut noi prieteni. „Este bine aici, elevii sunt cuminți, nu mă bat, ba chiar mă ajută. Și la școala veche era bine, ne cunoșteam mai bine, pentru că eram numai șapte în clasă, dar aici ne-a luat ceva timp să ne cunoaștem”, spune băiatul. În același timp, colega lui, Ionela Ceborciu, spune că i-ar fi plăcut să învețe în satul de baștină, pentru că nu ar fi trebuit să se scoale mai devreme, „dar, pe de altă parte, mi-ar fi greu să mă despart de colegi”.

„Mă doare că nu este școală în sat”

După optimizarea școlilor din raionul Șoldănești cadrele didactice disponibilizate au fost angajate în școlile de circumscripție. La Liceul „A.Mateevici” au fost angajați trei profesori din Parcani, trei de la școala din Șipca, iar de la Mihuleni – o profesoară, fiindcă mai mulți doritori nici nu au fost, remarcă Tamara Cernolev.

Fosta directoare a gimnaziului din satul Șipca, Nadejda Rotaru, spune că s-a împotrivit reorganizării, însă a realizat că o școală cu 70 de elevi nu va putea supraviețui. „Anii trecuți se finanța instituția, dar odată cu implementarea noii formule ar fi fost imposibil să existe. Fiind mămica unui copil de clasa întâi și ex-director, mă doare că nu este școală în sat, dar înțeleg care este situația reală”, subliniază aceasta.

„Dacă afară plouă jucam șah/dame”

Nici Ludmila Rotaru, profesoară de sport, consilier local în cadrul Primăriei Parcani, nu a fost de acord cu reorganizarea gimnaziului din sat și a luptat pentru păstrarea acestuia. „Lumea nu știa la ce să se aștepte. Și eu îmi făceam griji pentru copii, ei sunt de la sate, poate nu sunt bine îmbrăcați, sunt mai retrași, să nu-i obijduiască cineva, să nu se simtă străini în școală. Dar în prezent sunt foarte mulțumită: și ca părinte, și ca consilier, și ca profesor sunt fericită că am două săli de sport. Acolo trebuia să improvizez: dacă afară plouă jucam șah/dame, iarna mergeam la săniuș sau ne băteam cu bulgări, nici cu nu puteam îndeplini curriculumul”, afirmă Ludmila Rotaru, actualmente profesoară la Liceul Mateevici din Șoldănești, și vine în fiecare dimineață de la Parcani cu autobuzul, împreună cu copiii.

Reforma structurală a demarat în anul 2010. Până în prezent au fost închise 95 de instituții școlare, reorganizate – 80, iar 164 de instituţii şi-au schimbat statutul din scoală medie de cultură generală în gimnazii (154) şi licee (10). Totodată, au fost create 172 de școli de circumscripție.

94 de școli de circumscripție vor fi renovate și dotate cu mobilier școlar, echipamente didactice și informaționale în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială. Aceasta a acordat R. Moldova un credit preferențial în valoare de 40 mln. dolari. Proiectul va fi implementat în perioada 2013-2018.