Deși se atestă o încetinire a creșterii economice, în anul 2013 alocările din buget se vor menține la același nivel
– Dle, Andrian Candu, care este opinia Dvs. despre proiectul bugetului pentru anul 2013, care a fost deja votat în două lecturi de Parlament?
Andrian Candu: În primul rând, aş vrea să remarc faptul, că spre deosebire de anii precedenţi, în acest an, bugetul a fost prezentat într-un termen optim. Ba mai mult, luând în considerare contextul economic, atât din ţară cât şi cel regional, tendinţele incerte, dificultatea cu care se fac prognozele economice, este de remarcat şi de apreciat eforturile echipei care a lucrat la acest proiect.
De asemenea, este de apreciat şi faptul că se menţine creşterea veniturilor şi a tuturor indicatorilor economici – veniturile cresc de la 21,033 mlrd. de lei la 22,737 mlrd. de lei. Se menţine, la parametrii agreaţi cu partenerii noştri de dezvoltare, nivelul deficitului bugetar, şi anume la 1,14% din PIB. Chiar dacă există deja o toleranţă din partea partenerilor externi până la 1,3%. Ba mai mult, ştiţi foarte bine, că este un bun coeficient în comparaţie cu foarte multe ţări din regiune. De exemplu, potrivit tratatelor Uniunii Europene pentru ţările membre ale acestei comunităţi şi normelor acceptate, deficitul nu trebuie să depăşească 3% din PIB.
Ţin să remarc şi faptul că deşi se atestă o încetinire a creşterii economice, alocările din buget se vor menţine la acelaşi nivel, iar în unele sectoare chiar vor înregistra creşteri. Astfel, practic, se vor dubla alocaţiile pentru justiţie – de la 368 mil. de lei la 613 mil. de lei, în special luând în considerare măsurile care trebuie întreprinse pentru reformarea justiţiei. De asemenea, se vor majora semnificativ alocaţiile pentru menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – de la 1,365 mlrd. la 1,861 mlrd. de lei; alocaţiile în agricultură – de la 973 mil. de lei la 1,503 mlrd. de lei. În acest context, rămâne totuşi să mai discutăm în lectura a III-a despre alocaţiile sub formă de subvenţii care rămân la aceeaşi cifră de 400 mil. de lei.
– La moment există foarte multe polemici în ceea ce priveşte datoria publică. În opinia Dvs., aceasta se încadrează sau nu în limitele acceptate?
A.C.: Într-adevăr, la acest subiect au existat şi există şi în continuare multe polemici şi chiar dezinformări, în special din partea opoziţiei comuniste. Este important să precizăm că la ora actuală datoria de stat este de 19,905 mlrd. de lei, care reprezentă 22,8% din PIB sau 90,7% din bugetul de stat. Ca şi cifră globală sau valoare nominală, faţă de anul trecut, datoria este mai mare, căci în 2011, datoria era de 19,227 mlrd. de lei. Dar pentru a face o afirmaţie că o datorie de stat, este în creştere sau nu, trebuie luate în considerare unele referinţe, şi anume: faţă de PIB, faţă de buget şi pe cap de locuitor. Astfel, pentru anul 2011, datoria de stat era de 19,227, ceea ce reprezintă 23,4% din PIB (în 2010 – 26,3% – scădere cu 2,9%) sau 96,1% din buget (4,3%), sau 317 USD pe cap de locuitor.
Despre ce fel de majorare a datoriei publice poate fi vorba, când cifrele de anul trecut denotă o descreştere faţă de anul 2010 a datoriei de 2,9% din PIB sau 4,3% din buget? În anul 2012 faţă de anul trecut, vorbim despre o descreştere a datoriei cu 0,6% din PIB sau 6,6% din buget? În acest context, este important să aducem câteva cifre privind topul celor mai îndatorate ţări: Grecia – cu 200% din PIB, Irlanda, Italia, Portugalia şi alte ţări care au peste 100% din PIB. Ţările considerare dezvoltate, la fel au datorii mari faţă de PIB sau faţă de buget, şi aici este cazul să menţionam SUA, Marea Britanie, Japonia sau Franţa.
Sunt ţări care au datorii pe cap de locuitor de peste $20 mii, chiar şi în regiunea noastră, iar noi vorbim de Moldova cu o datorie de $314 pe cap de locuitor. Nu mă refer la faptul că ar trebui să ne îndatorăm necontrolabil, dar nici nu este cazul să inducem în eroare societatea. Evident, nu trăim într-o lume perfectă. Sunt carenţe şi foarte multe întrebări şi faţă de actualul proiect al bugetului.
– Care ar fi aceste carenţe şi ce aţi dori să fie schimbat în acest buget?
A.C.: Evident, ne-am dori să vedem o creştere mai mare a încasărilor fiscale. Vrem să ajungem la o reechilibrare a tipurilor de venituri, unde veniturile din impozitul pe venit, impozitele directe, ce ţin în mod special de imobile, să aibă o pondere mai mare faţă de impozitele indirecte – TVA si accize. Sperăm ca o parte din reformele deja întreprinse, şi aici mă refer la implementarea metodelor indirecte de determinare a veniturilor, vor mai schimba aceasta pondere. Dar pe lângă acestea, am vrea să vedem, totuşi, odată şi odată o schimbare structurala a impozitelor directe. Ba mai mult, am menţionat despre alocaţiile în agricultură, sub forma de subvenţii. Acestea rămân la acelaşi nivel, de 400 mil. de lei, chiar dacă alocaţiile în general pe agricultura, cresc semnificativ.
– Credeţi că prognoza de creştere economică de 5% pentru anul viitor, pusă la baza bugetului, este o prognoză realistă în condiţiile în care datele arată că în acest an creşterea economică este mai mult decât modestă?
A.C.: Trăim într-o lume dinamică, şi care presupune ajustarea prognozelor chiar şi din mers. Recent s-au reevaluat indicatorii economici, şi în mod special ai creşterii PIB. Dacă pentru anul 2012 prognozele erau de 5%, atunci până la finele anului ne vom aştepta la o creştere de sub 2% sau poate chiar 1%. Înţelegem că proiectul de buget propus la fel este bazat pe o creştere de 5%. Şi în acest context, presupunem, că vom reveni la rectificări de buget, deoarece prognozele de creştere de 5% pentru anul 2013, sunt cel mai puţin probabile.
