Acesta este compus compus din tema matath „dar” şi -jah < Jahve „divinitate, Dumnezeu”, având semnificaţia „darul lui Dumnezeu” şi fiind sinonim cu Dorotei, Dosoftei, Teodor, Bogdan, prenume de diferite origini, formate din diferite componente, dar echivalente ca sens. Prin evanghelie, numele pătrunde la greci, primind forma Matthaios, iar la romani Matthaius. Prin greci şi romani acestea pătrund în Europa. La slavii de sud prenumele respectiv capătă forma Matei, la slavii de răsărit – Matfei, Matvei. Prin filieră sud-slavă prenumele pătrunde la români şi e atestat din sec. al XV-lea cu formele: Mateus (1433), Matei (1437), Mătăi (1486), Mătieş (1419), Mătiaş (1491) etc. Din sec. al XVII-lea, sub influenţa formei ruse şi ucrainene, Matfei, în documentele moldoveneşti, alături de Matei, e atestată destul de frecvent forma Maftei.
Formele Matei şi Maftei coexistă şi în prima jumătate a sec. al XIX-lea, apoi forma Matei devine literară, oficială, iar Maftei rămâne o formă populară. Din sec. al XVIII-lea Maftei circulă şi ca nume de familie. La 1774, în ţin. Orhei-Lăpuşna sunt atestaţi: Ion Mafteiu în satul Peresecina; Arsăni Mafteiu în Hânceşti; Antohi Mafteiu, Vasile Mafteiu, Andrei Maftiuţă în Dubăsari. Într-un document basarabean de la 1780 este atestat un Alexandru Maftei, martor la hotărnicia unei moşii.
Azi, în republică, cu numele Matei sunt înscrise 2346 de persoane, cu numele Maftei – 684 de persoane.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
