Actualitate

Dincolo de sondaje…

Ultimul sondaj sociologic iarasi a generat frustrari si dezamagiri. Invinuirile celor care au avut parte de prognoze mai pesimiste au curs garla. Chiar si cei care pretind ca n-au concurenti in lupta pentru cele mai inalte functii in stat n-au ezitat sa intepe autorii sondajului.

Reactia calma la sondaje denota maturitate si pragmatism. In primul rand, sa nu uitam de marja de eroare. In al doilea – de faptul ca sondajele reflecta o situatie de o luna in urma. In al treilea, sondajele, bine studiate, iti ofera un material excelent pentru a corecta anumite lucruri in mersul campaniei electorale. Atunci cand, in disperare, contesti sondajele, te asemeni unor echipe de fotbal care permanent dau vina pe arbitri.

Dincolo de sondaje, campaniile celor patru participanti (restul sunt figuranti) au fost diferite ca profesionalism si consistenta.
Partidul Comunistilor si-a angajat o echipa profesionista care, la prima etapa, totusi a clacat prin clipuri agresive si mesaje ultracritice. Treptat insa, comunistii si-au modificat comportamentul si – in clipuri, in mesaje – au aparut si elemente umane. Insa moderarea mesajului televizat a fost compromisa prin comportamentul extrem de agresiv si, pe alocuri, brutal, al comunistului nr. 1, Vladimir Voronin, care si-a tinut discursurile la intalnirile cu alegatorii intr-o maniera aroganta si distructiva. Aparitiile lui Voronin in teritoriu si aducerea, aproape fortata, a bugetarilor la intruniri, au creat o atmosfera de clounada, de incercare stangace si disperata de a pastra aparentele unui partid cu sprijin masiv in randurile electoratului. Pe acest fundal, mesajele pretins eletiste – cu o multime de greseli gramaticale ale lui Lupu, si comportamentul enervant al doamnei prim-ministru – erau si ele pline de ridicol si, alaturi de clounadele voroniniste, pareau sa intregeasca imaginea circului ambulant, care, iata-iata, trebuie sa-si ridice corturile. Pentru cetatenii care au cele mai elementare capacitati analitice a devenit clar ca actuala guvernare isi incheie mandatul lamentabil, fara nicio sansa sa mai revina in prim-plan.

Alianta „Moldova Noastra”, dupa ce a obtinut un scor impresionant in alegerile locale din 2007, a pierdut mult timp, fiind lipsa pe scena politica. Doar spre jumatatea a doua a lui 2008 echipa lui Urecheanu a dat semne de viata, insa, intre timp, unele pozitii erau pierdute ireversibil. Pauzele in politica costa scump. Totusi, AMN a inceput campania in forta. Au aparut primele clipuri energice si pozitionate pe un anticomunism activ. Urecheanu a incercat sa acrediteze ideea ca n-are nici o alternativa la functia de sef al statului, dar moldovenii, ca intotdeauna, sunt sceptici la asemenea procedee. Primele saptamani, activismul AMN parea sa domine campania, dar treptat au aparut carente care slabeau pozitiile ameniste. In primul rand, a scazut inexplicabil calitatea clipurilor. Caracterul eterogen al echipei a inceput sa se reflecte in prestatiile din dezbateri. In jumatatea a doua a campaniei, AMN, din pacate, a pierdut din intensitatea mesajului si pentru ultima suta de metri are nevoie de o accelerare energica, pentru a reveni in top.

Partidul Liberal Democrat din Moldova practic a continuat acelasi stil energic pe care l-a practicat de la momentul aparitiei sale pe arena politica. Atitudini transante, reactii prompte, mitinguri de protest, predilectia pentru actiuni in apararea drepturilor omului au venit ca o continuare fireasca a actiunilor anterioare. Ce-i drept, de la actiune la actiune s-a produs o spectaculoasa crestere a numarului participantilor si o vadita radicalizare a mesajului. La prima etapa, se parea ca clipurile electorale ale peledemistilor cedeaza in fata celor de la AMN printr-o atitudine prea pragmatica, saraca in momente emotional-afective, insa treptat a devenit clar ca liberal-democratii mizeaza evident pe doua lucruri – echipa, care, fara indoiala, este cea mai puternica, si pe mesaj clar si coerent. Pornind de la caracterul mioritic al moldovenilor, PLDM a riscat sa faca o campanie prea cuminte si, intr-un fel, mai putin observata, dar, pana la urma, s-a dovedit ca aceasta consecventa in promovarea mesajului si credibilitatea inalta a purtatorilor de mesaje au devenit momentele forte ale PLDM.

Partidul Liberal a ales drept cal de bataie in acest scrutin popularitatea lui Dorin Chirtoaca. La inceput, exista riscul unei confuzii de mesaje intre liberali si comunisti, deoarece ambele formatiuni pedalau pe schimbare si integrare europeana. Insa diferenta si antagonismul dintre PL si PCRM este atat de mare, incat confuzia nu s-a produs. Clipurile PL n-au fost nici slabe, nici puternice, ele bazandu-se evident pe trei elemente: anticomunism, integrare europeana si imaginea primarului. Dincolo de angajamentele partidelor liberale de a nu se ataca reciproc in campanie, Chirtoaca, spre deosebire de Urecheanu si Filat, n-a rezistat tentatiei de a-si ataca colegii de viitoare coalitie. Lipsa de experienta ar putea sa-l coste pe Chirtoaca un numar important de voturi, deoarece electoratul de dreapta si in trecut n-a tolerat asemenea imprudente, care dau de banuit.
Ne aflam pe ultima suta de metri a campaniei electorale. Prea multe nu se pot deja schimba. Totusi, e nevoie de evitat greselile regretabile si de intensificat campania la maximum. In primul rand, e nevoie ca, odata si odata, lumea sa-i vada pe cei trei lideri impreuna, pentru a ne convinge ca aceste formatiuni au capacitatea de a se intelege si a crea o majoritate democratica si stabila. In al doilea, ultimele dezbateri televizate trebuie utilizate pentru a convinge cetatenii acestei tari ca Partidul Comunistilor pleaca pentru totdeauna in istorie. In al treilea, alegatorii trebuie convinsi ca, imediat dupa preluarea puterii de democrati, se vor incepe transformari pozitive, va exista stabilitate politica, iar drepturile cetateanului vor fi respectate cu strictete. Acest mesaj trebuie auzit de la Filat, Urecheanu si Ghimpu ca pe o confirmare ca democratia inseamna unitate, disciplina si performanta, dar nu „haos”, cum afirma comunistii.

Sergiu Ciobanu,

politolog, conferentiar universitar, pentru TIMPUL

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *