Acum negociatorii ruşi fac deplasări în Bulgaria sau la Varşovia pentru a semna contracte cu preţuri mai mici, semn că Moscova a înţeles că are mai multă nevoie de piaţa europeană decât Europa de Rusia.
Descoperirea de noi surse de gaze naturale şi proiectele noi de infrastructură de transport au încurajat ţări din Europa de Est precum Bulgaria, Polonia şi Ucraina să forţeze mâna ruşilor.
În toamna anului trecut, Bulgaria a obţinut reducerea cu 20% a preţului gazelor naturale furnizate de Gazprom, scrie The Wall Street Journal. „Nu ne mai pot intimida ca înainte, iar slăbiciunile din negocieri ne-au demonstrat aceasta“, a afirmat fostul ministru de finanţe bulgar Simeon Djankov, care a ajutat la negocieri. „Ne-au lăsat impresia că au mai multă nevoie de noi decât noi de ei şi profităm de aceast lucru“, a explicat el.
Bulgarii nu mai vor să îngheţe din cauza capriciilor Rusiei
Determinarea Bulgariei a venit după ce într-o perioadă geroasă a iernii anului 2009 Rusia a sistat livrările de gaze naturale către Ucraina, un important nod de transport, din cauza unor dispute legate de preţ.
Bulgaria s-a numărat printre ţările cele mai afectate de întrerupere. Sofia s-a angajat atunci să majoreze producţia de energie din surse regenerabile şi a oferit unor mari companii occidentale drepturi de explorare a gazelor naturale din zăcăminte offshore. În 2011, Bulgaria, sprijinită de UE, a început să facă presiuni pentru obţinerea unor preţuri mai mici de la Gazprom.
Oficialii bulgari s-au întâlnit cu omologi polonezi pentru a pune la punct strategii de negocieri cu Rusia.
Unele din discuţiile cu reprezentanţii Gazprom s-au ţinut într-o vilă din epoca sovietică de pe litoralul bulgar. Pe măsură ce negocierile progresau, oficialii bulgari au devenit tot mai încrezători.
Moscova era nerăbdătoare să obţină aprobarea guvernului de la Sofia pentru un proiect nou de transport al gazelor naturale, South Stream. Astfel, Rusia ar fi obţinut un avantaj în faţa proiectului rival Nabucco, susţinut de UE şi SUA.
Preşedintele rus Vladimir Putin voia ca lucrările de construcţie la South Stream să înceapă până la sfârşitul anului 2012, ceea ce dădea Bulgariei spaţiu de manevră pentru a cere preţuri mai mici.
Potrivit oficialilor bulgari, reprezentanţii Gazprom nu păreau obişnuiţi să aibă o poziţie înferioară în negocieri. În cele din urmă, Sofia a obţinut reducerea cu 20% a preţurilor gazelor naturale pe 10 ani, cu posibilitatea renegocierii după cinci ani. Bulgaria îşi acoperă tot consumul de gaze cu importuri din Rusia.
Polonia mizează pe cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa
Polonia, dependentă acum în proporţie de 60% de gazele ruseşti, se chinuia sub povara unu contract nefavorabil de furnizare cu Gazprom. În 2006, directori ai companiei de stat PGNiG s-au dus la Moscova pentru a semna o anexă la un acord anterior pentru a-şi asigura livrări de la un dealer controlat pe jumătate de Gazprom. Ruşii au forţat creşterea preţurilor cu 10%.
„Nu am avut de ales. Am fost puşi cu spatele la zid“, a spus Piotr Wozniak, pe atunci ministrul de finanţe al Poloniei. Ulterior, Polonia a descoperit că are în subsol cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa, iar acum este angajată în cel mai ambiţios proiect european de extragere a acestora.
Polonezii s-au orientat şi către Germania şi a mărit capacitatea unei legături prin care importă gaze naturale de la statul vecin.
Pentru că este cel mai mare client al Gazprom, Germania beneficiază de preţuri mai mici decât cele stabilite pentru polonezi. Tot cu scopul de a-şi diversifica sursele de import, Polonia a început anul trecut construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate la Marea Baltică.
În 2011, PGNiG a început să facă presiuni pentru preţuri mai mici înaintând o plângere către o curte internaţională de arbitraj.
Ultima rundă de negocieri a avut loc la Varşovia, în noiembrie. PGNiG a obţinut o reducere de 20% a preţului.
Ucraina cumpără gaze ruseşti mai ieftin de la Germania
Cât despre Ucraina, aceasta şi-a redus începând cu 2011 cu 75% importurile de gaze din Rusia, scrie Euractiv.com. De asemenea, şi cantitatea de gaze transportată pe teritoriul ucrainean a scăzut cu 24%.
Kievul susţine că preţurile prea mari au forţat Ucraina să caute moduri de a-şi diminua dependenţa energetică faţă de Rusia. În februarie, autorităţile ucrainene au semnat un acord pentru a importa gaze de compania germană RWE. Kievul urmăreşte înţelegeri similare cu exportatori din Polonia, Slovacia şi România.
Ucraina plăteşte 390 de dolari pe mia de metri cubi de gaze ruseşti importate de la ţările europene, pe când Rusia vinde Ucrainei gaze la preţul de 406 dolari pe mia de metri cubi. Statul ucrainean este dator către Gazprom cu şapte miliarde dolari, suma reprezentând amenzi pentru că a importat mai puţin decât s-a convenit în contract. În februarie preşedintele Viktor Ianukovici a declarat că Ucraina nu intenţionează să plătească această datorie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
