Economist rus: „Nu va fi nicio creștere economică în Rusia, în următorii doi sau trei ani”

Datele agenției Rosstat arată că, în martie, salariul mediu a crescut în Rusia cu aproape 21% (în termeni anuali), lucru care nu se mai văzuse de peste 13 ani. Serviciul de statistică susține că rușii au câștigat în medie 57.344 de ruble, iar în martie 66.757 de ruble. Meduza a discutat cu economistul Evgheni Gontmaher despre cum este posibil acest lucru,în contextul războiului și al sancțiunilor.

Principalele declarații le economistului:

• Nu aș compara sumele an la an – acum avem date doar pentru trei luni din 2022, este prea devreme. Dar m-am uitat la datele din martie față de februarie anul acesta, iar creșterea este de aproape 17%. Apropo, valoarea salariului mediu de la acea vreme a fost mai mică decât valoarea lui în ​​decembrie anul trecut, când depășise 70.000 de ruble. În decembrie, salariile cresc mereu brusc – e vorba de bonusuri, al treisprezecelea salariu și alte plăți de sfârșit de an.
• Dacă revenim la martie, atunci vorbim de sfârșitul trimestrului. În Rusia, multe instituții și firme au plăți trimestriale. Prețurile au crescut brusc mai ales în martie, iar multe întreprinderi au decis să compenseze acest lucru, în martie, cu extra-plăți [pentru angajați]. Aceasta este una dintre explicații.
• A doua explicație se referă la industriile în care au crescut salariile. Poza este absolut clară. Au crescut cel mai mult în sectorul minier. În martie, încă nu exista embargo asupra petrolului, așa că prețurile au crescut, inclusiv la produsele rafinate. Aceste industrii de export au dat naștere creșterii.
• În plus, în martie, nivelul comerțului cu amănuntul a fost absolut colosal. A existat o cerere rapidă, iar în multe firme de comerț salariile sunt formate conform principiului unui procent din venit. În sectorul bancar, același lucru – unii s-au grăbit să-și salveze economiile, alții, dimpotrivă, au depus bani. Activitatea economică din acest sector a crescut, de asemenea, puternic.
• Acum, este greșit să spunem că orice factor a produs o creștere a salariilor. Dar chiar dacă salariul mediu cumulat [în martie față de februarie] a crescut cu 17%, inflația a mâncat aproape toată creșterea. Ar fi incorect să ne învârtim în jurul acestei cifre, trebuie să așteptăm datele cel puțin pentru aprilie, când s-a domolit tocmai entuziasmul despre care vorbeam. Însă, cu viclenie, Rosstat publică rapoartele nu lunar, ci trimestrial. Ca atare, următoarele date – pentru al doilea trimestru – le vom primi abia în august.
• Dar deja vedem cum se opresc unele unități de producție, pentru că nu există suficiente componente importate, logistica este distrusă. Sancțiunile încep să devină evidente, de exemplu, la petrol. Nu e de mirare că Elvira Nabiullina (șefa Băncii Centrale a Rusiei – n.tr.) a declarat că la finalul celui de-al doilea trimestru vom începe o transformare structurală a economiei. Aceasta înseamnă că industrii întregi care anterior avuseseră succes, se vor micșora. Aceste industrii sunt orientate către piețele externe [sau sunt] dependente de importuri, care au scăzut.
• (Care ar fi acele sectoare?) Zonele de export – petrol, gaze, cărbune și așa mai departe. Acolo, situația cu salariile va merge doar în jos, în primul rând din cauza sancțiunilor, din cauza embargoului petrolului. De asemenea, au încetat să mai cumpere lemn de la noi, s-au impus sancțiuni la importul cărbunelui rusesc. Aceasta înseamnă că și salariile din aceste industrii vor fi reduse semnificativ.
• Al doilea sector este industria. Aici sunt metalurgia, chimia, ingineria mecanică și industria ușoară. Desigur, situația este diferită de la caz la caz, dar lucrul comun este că întregul sector este radical dependent de echipamente și tehnologii importate. În plus, partenerii străini care nu vor să aibă nimic în comun cu Rusia pleacă. Reducerea [în termeni de venit] va fi mare, AvtoVAZ este un exemplu clasic. Cred că tocmai sectorul industrial va suferi cel mai mult. Și acolo, apropo, este un oraș mono-indsutrial.
• Cel de-al treilea sector este cel al serviciilor – catering, coafor, curățătorie și așa mai departe. Deoarece oamenii vor avea mai puțini bani, toată lumea economisește, așteptările sunt de așa natură încât toată lumea înțelege că trebuie să economisești. Apropo, veniturile reale ale populației, pentru primul trimestru, au scăzut ușor, dar au scăzut, cu 1,2%.
• (Ce se va întâmpla cu angajații statului? Îi va sprijini guvernul?) Majoritatea angajaţilor de la stat sunt finanţaţi din bugetele regionale – este vorba de medici, cadre medicale, profesori, cei din protecția socială, cultură etc. Nu vor exista decrete centralizate pentru această categorie, adică [Vladimir] Putin nu va ieși și va spune că toți angajații statului ar trebui să primească indexări cu 10%. Indexarea salariilor pentru toți angajații de stat este un caz extrem. Aceasta va fi lăsată la nivel regional. De exemplu, Serghei Sobianin (primarul) din Moscova deține rezerve de numerar pentru asta. Iar în regiunile mai sărace, salariile sunt foarte mici. Și chiar și creșterea [salariilor] cu 5-10% este o nimica toată în termeni absoluți. Una e să primești 10% la Moscova, iar alta să primești 10% în Daghestan. Sunt bani complet diferiți.
• Nu trebuie uitată tendința conturată de mult timp – reducerea numărului de persoane angajate în sectorul public. Să presupunem că un profesor renunță și iese la pensie, iar în locul lui nu este angajat unul nou. Salariul merge către colegii săi, sub forma unor plăți suplimentare [pentru creșterea volumului de muncă].
• Cu toate acestea, nu mi-aș face griji acum pentru angajații de stat, cel mai important pentru ei [angajații de la stat] este să-și păstreze locurile de muncă. S-ar putea să nu primească o creștere de salariu, dar nu vor fi concediați. Într-un fel, angajații de la stat sunt protejați.
• (Șomajul a scăzut la 4% în aprilie, un nou minim istoric) Aproape din anii 1990, liderii noștri au dezvoltat o mentalitate potrivit căreia șomajul este ca moartea. Chiar dacă salariile scad, veniturile scad, prețurile cresc, asta nu e nimic, oamenii vor supraviețui cumva. Dar în rândul oficialităților, ideea șomajului este ca desprinsă din filmele despre Marea Depresiune: milioane de oameni vor ieși în stradă, vor fi revolte, răscoale și alte cele.
• Guvernatorii din regiuni pur și simplu pun presiune asupra afacerilor, spunân: „Plătește un salariu la jumătate, dar lasă oamenii să fie înregistrați la locul de muncă”. Dacă unii nu pot face acest lucru, atunci se iau măsuri de sprijin, așa cum a fost, de exemplu, în timpul Covid. Exact același lucru s-ar putea întâmpla și acum.
• Dacă nu numai întreprinderilor, ci și corporațiilor de stat li s-ar oferi posibilitatea de a decide liber în chestiunile ce țin de angajare, ar concedia o mulțime de oameni. Cred că rata șomajului nostru (conform metodologiei ILO) ar sări la 8-10%. Dar acest lucru nu se întâmplă, pentru că afacerile sunt nevoite să acționeze diferit.
• Aceasta este o problemă politică. Imaginați-vă că într-un oraș „X”, cu o populație de o sută de mii de locuitori, câteva sute sau mii de oameni devin brusc șomeri. Acest lucru [cu adevărat] ar putea încinge situația socială, când oamenii pot veni la administrația locală chiar și fără sloganuri politice. În Siberia, de exemplu, a existat recent un caz în care oamenii au ieșit să protesteze împotriva creșterii prețurilor.
• Prin urmare, această cifră a șomajului [4%] nu înseamnă absolut nimic pentru piața muncii. Unii sunt în concediu forțat, alții lucrează cu jumătate de normă. Trebuie să ne uităm la eficiența ocupării forței de muncă, nu la aceste cifre oficiale ale șomajului.
• Dar nu spun că Rosstat a calculat greșit, nu pun la îndoială datele. Aici situația este aceeași ca în cazul cifrelor privind salariile, din martie, unde e necesar să te uiți la statistici nu doar pentru primele trei luni ale anului.
• În al doilea trimestru, vom obține indexarea pensiilor, a indemnizațiilor, a salariului minim, care vor opera de la 1 iunie. Acest lucru va netezi puțin imaginea. Dar nu vreau să compar al doilea trimestru al acestui an cu al doilea trimestru al anului trecut. Acest lucru este incorect, pentru că anul trecut a fost Covid. Dar dacă comparăm trimestrul al doilea cu primul [din anul 2022], atunci, dacă nu ar exista indexare, scăderea veniturilor cetățenilor ar putea fi de până la 10%. Și luând în calcul indexarea, cred că va fi de 5-7%.
• Întrebarea este ce se va întâmpla în al treilea trimestru? Cred că și atunci veniturile vor scădea cu o rată de 5-7%. La urma urmei, cu greu va mai exista o altă indexare. Adesea, statul nostru nu face asta. Mai mult, cred că prețurile vor crește mai puțin decât în ​​trimestrul doi. Importurile au scăzut, oamenii au început să cumpere mai puțin, va fi neprofitabil ca vânzătorii să crească și mai mult prețurile – atunci nu se va mai cumpăra nimic.
• În al treilea trimestru, principalul lucru pentru venituri nu va fi creșterea prețurilor, ci ocuparea forței de muncă. În acele zone în care se încearcă menținerea lucrătorilor, poate exista o scădere a salariilor, dar aceasta nu poate dura mult. Prin astfel de metode, nivelul angajărilor poate fi menținut timp de două sau trei trimestre. [Apoi tot va trebui să faci reduceri de personal].
• Nu va fi nicio creștere economică în Rusia, în următorii doi sau trei ani. Și asta înseamnă că în majoritatea industriilor nu va exista o creștere a salariilor. Poate chiar va fi un declin major. În general, la sfârșitul anului, putem observa o scădere a veniturilor cu 15%.