În luna iulie, când l-a înlăturat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi şi a suspendat Constituţia în vigoare la acea dată, armata a promis o "tranziţie democratică", cu un referendum asupra unui text revizuit al Constituţiei adoptate anul trecut de preşedintele Morsi şi cu noi alegeri prezidenţiale şi legislative în anul 2014, data acestora din urmă nefiind încă stabilită.
Noua administraţie adusă la guvernare de armată a desemnat o comisie constituantă care a prezentat la începutul lunii decembrie proiectul noii Legi fundamentale, ce consolidează puterea armatei şi rolul ei în viaţa politică. Astfel, noua Constituţie va permite tribunalelor militare să judece civili, ceea ce a provocat îngrijorarea organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi a mişcărilor laice. Organizaţia Amnesty International avertizează că peste 12.000 de civili au fost trimişi în faţa tribunalelor militare în cele 17 luni de interimat în perioada cuprinsă între înlăturarea lui Hosni Mubarak şi alegerea lui Morsi.
În schimb, preşedintele Mansour este de părere că noua Constituţie aduce progrese în privinţa "libertăţii, respectării drepturilor omului şi echilibrului puterilor în stat", estimînd că textul propus este "punctul de plecare în adevărata construcţie a instituţiilor unui stat modern"
În timp ce mai multe partide şi asociaţii ale societăţii civile au făcut apel către populaţie să voteze Constituţia, islamiştii sînt divizaţi în această chestiune. Astfel, formaţiunea Al-Nour, care a susţinut acţiunea armatei împotriva lui Mohamed Morsi, s-a declarat în favoarea textului, dar Frăţia Musulmană, din care face parte acesta din urmă, îl respinge.
sursa. agerpres
