Emmanuel Macron este în căutare de combustibil nuclear din Kazahstan?

Președintele francez Emmanuel Macron se află în Asia Centrală, într-o vizită care subliniază importanța tot mai mare a regiunii pentru aprovizionarea Europei cu combustibili nucleari și fosili.

Călătoria este parțial o încercare de a face afaceri și de a promova legături cu Kazahstan și Uzbekistan, dar cheia pentru a înțelege vizita prezidențială datează din iulie.

O lovitură de stat militară în Niger, o țară din Africa de Vest, a ridicat perspectiva ca aprovizionarea industriei nucleare vitale a Franței să fie în pericol.

În realitate, temerile au fost exagerate. Anul trecut, Niger a fost doar al doilea furnizor de uraniu pentru Franța. Primul a fost Kazahstan, țară din Asia Centrală.

Președintele Macron a fost miercuri în Kazahstan, cel mai mare producător de uraniu din lume. Joi, el se află în Uzbekistan, la fel ca vecinul său, un producător-cheie al combustibilului. Ambele sunt conduse de guverne autoritare.

În timpul unei conferințe de presă susținute miercuri, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a lăudat Franța ca fiind un “partener cheie și de încredere”. Domnul Macron i-a întors complimentul, mulțumindu-i domnului Tokayev pentru că a respectat sancțiunile occidentale impuse Rusiei.

În condițiile în care exporturile de petrol rusesc către UE au scăzut vertiginos de la invazia din Ucraina, Kazahstanul este în prezent al treilea mare furnizor de petrol al UE, după Norvegia și SUA.

Dar uraniul din Asia Centrală este cel care prezintă un interes deosebit pentru Franța, care se bazează pe energia nucleară pentru a genera peste 60% din energia electrică, cea mai mare pondere dintre toate țările. În schimb, Kazahstanul cautăsă obțină cunoștințe franceze, în timp ce încearcă să își dezvolte proprii ingineri și industria națională de energie nucleară.

“Kazahii sunt foarte interesați de expertiza noastră nucleară”, a declarat un membru al delegației franceze în Kazahstan.

Compania franceză de stat EDF este în cursă pentru a construi prima centrală nucleară din Kazahstan, în timp ce guvernul de la Paris dorește ca universitățile franceze să înființeze filiale în Kazahstan, a declarat delegatul.

Franța a importat în mod tradițional o mare parte – deși nu cea mai mare parte – din uraniul său din minele operate de companii franceze din Niger. Viitorul acestei aprovizionări a fost pus sub semnul întrebării de când o lovitură de stat militară a adus la putere o juntă anti-franceză în iulie.

La momentul respectiv, Parisul a declarat că lovitura de stat nu a reprezentat o amenințare imediată la adresa aprovizionării sale cu energie, susținând că are suficiente stocuri de uraniu pentru aproximativ doi ani.

Însă vizita dlui Macron subliniază neliniștea pe care o resimte Parisul în legătură cu efectele de impact ale instabilității politice într-un furnizor atât de important.

Vizita are loc în contextul în care Asia Centrală trece printr-o schimbare profundă a relațiilor sale cu Rusia, care a dominat regiunea timp de peste un secol, spune Dosym Satpayev, analist politic stabilit în capitala Kazahstanului, Astana.

În urma războiului din Ucraina, el a spus că influența rusă în această zonă se diminuează.

“Există mai puțină cooperare militară, percepția Rusiei de la război încoace s-a înrăutățit”, spune dl Satpayev. “Guvernele din Asia Centrală nu vorbesc deschis despre acest lucru – dar se întâmplă”.

În consecință, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a denunțat săptămâna trecută încercările de a îndepărta “vecinii, prietenii și aliații” de Moscova.

Dar există tensiuni și în relația în devenire.

UE și SUA au avertizat că Rusia ocolește sancțiunile importând bunuri din Occident prin intermediul țărilor din Asia Centrală. Potrivit unei investigații realizate de Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), printre acestea se numără dronele DJI și microcipuri de fabricație occidentală, importate prin intermediul unor filiale deținute de Rusia în Kazahstan.

Bunurile și componentele sunt folosite pentru a alimenta efortul de război al Rusiei, afirmă OCCRP.

În timp ce Rusia se pregătește pentru un război de lungă durată, iar Ucraina se teme că sprijinul occidental îi erodează capacitatea de a ține piept forțelor Moscovei, problema importurilor paralele s-ar putea dovedi un obstacol în încălzirea relațiilor dintre Asia Centrală și UE, care se află în curs de dezvoltare.

O temă la fel de importantă este combaterea influenței Chinei.

În timp ce Beijingul are încă o prezență militară relativ redusă în regiune, amprenta sa economică în Asia Centrală a crescut semnificativ în ultimii ani. Secțiunea “Centura” din inițiativa chineză Belt and Road (BRI) se referă la rutele terestre din China către Europa prin Asia Centrală.

Mai mult de 100 de proiecte BRI au fost finanțate în Asia Centrală, astfel încât noile proiecte sunt descrise colocvial ca fiind “chinezești”, potrivit rapoartelor.

Franța și UE nu pot spera niciodată să egaleze acest grad de influență financiară într-o regiune care se învecinează direct cu China.

Dar, prin vizita sa, dl Macron speră să exploateze oportunitatea strategică prezentată de războiul din Ucraina pentru a-i tenta pe unii dintre partenerii tradiționali ai Rusiei să privească spre Vest.