Actualitate

Epopeea cinematografului „Gaudeamus”: între centru cultural important și construcție sovietică inutilă

Inaugurat în 1957 de către sovietici cu denumirea „40 de ani ai Uniunii Tineretului Comunist”, redenumit în anii ‘90, privatizat în 2004 și pe jumătate demolat în 2018, povestea cinematografului „Gaudeamus” a încins spiritele în Capitală, în ultima săptămână. Pe de o parte, proprietarul clădirii vrea să demoleze construcția, pentru că nu este rentabilă, iar pe de altă parte, activiștii civici cred că locul poate fi transformat într-un veritabil centru cultural multifuncțional.

Autoritățile sovietice au construit cinematograful pe teritoriul fostului cimitir luteran, la mijlocul anilor ‘50. După căderea URSS, în anii ‘90, s-a renunţat la denumirea propagandistică „40 de ani ai Uniunii Tineretului Comunist”, iar cinema-ul a fost numit „Gaudeamus”.

Lupta pentru „viața” cinematografului

Lucrările de demolare a cinematografului „Gaudeamus”, amplasat pe strada Vasile Alecsandri din Chișinău, au început săptămâna trecută, pe 8 iunie. Știrea a stârnit un val de nemulțumiri printre cei care, ani de-a rândul, au încercat să promoveze ideea transformării acestuia într-un spațiu cultural multifuncțional. La fața locului au venit mai mulți activiști civici, dar și primarul ales, Andrei Năstase, încă neînvestit în funcție. A urmat un schimb de replici acide cu reprezentanții companiei care dețin clădirea. Năstase a făcut un apel public pentru stoparea lucrărilor, într-un live pe pagina sa de Facebook.

În după-amiaza aceleiași zile, pe site-ul oficial al Primăriei Chișinău a fost publicat un comunicat în care se menționează că lucrările de demolare a cinematografului „Gaudeamus” sunt perfect legale. Autoritățile municipale au explicat faptul că edificiul a fost privatizat de către un agent economic, SA „Cristivlad”, în anul 2004. Astfel, proprietarii pot întreprinde orice acțiune în privința clădirii care le aparține.

Grozavu a dat undă verde demolărilor și tot el le-a oprit

În august 2016, la solicitarea firmei „Cristivlad”, Primăria a emis o autorizaţie de desfiinţare a construcţiei. Reprezentanţii societăţii civile au contestat actul administrativ în instanța de judecată, dar nu a avut loc niciun proces. Magistrații au decis atunci că autorizaţia de desfiinţare a cinematografului „Gaudeamus” a fost eliberată în mod legal. Viceprimarul Nistor Grozavu a mai semnat o dispoziție prin care permite începerea lucrărilor de demolare a construcției, în luna martie a acestui an. Actul nu a fost însă plasat pe site-ul Primăriei, ceea ce a nemulțumit și mai mult societatea civilă.

După câteva zile de discuții în contradictoriu, între tabăra demolatorilor și tabăra doritorilor de a salva cinematograful „Gaudeamus”, Primăria Chișinău a sistat lucrările de desfiinţare a construcţiei de pe strada Vasile Alecsandri. Potrivit viceprimarului Grozavu, decizia de încetare a lucrărilor a fost luată ca urmare a acţiunilor de protest, organizate de un grup de cetăţeni, dar și datorită interpelării primarului ales, Andrei Năstase. Mai mult, pe data de 13 iunie, Grozavu a semnat o altă dispoziție prin care sistează valabilitatea autorizației de desființare a cinematografului emisă tot de el, la 22 martie 2018.

Bloc rezidențial în loc de cinematograf

Despre soarta cinematografului „Gaudeamus” s-a tot vorbit, însă fără a se ajunge la o decizie care să mulțumească și societatea civilă, și proprietarii, și autoritățile. În 2016 a avut loc o întâlnire, organizată la Primăria Chișinău, la care a participat și proprietarul clădirii, conducătorul „Cristivlad”, Andrei Coman. Acesta s-a plâns că a investit resurse financiare considerabile în dezvoltarea obiectivului, însă fără succes, și susținea că cinematograful nu-și mai are rostul. „S-a întâmplat să difuzăm filme și cu un singur spectator, le difuzam și gratis și oamenii tot nu veneau”, spunea atunci Coman. Acesta îi asigura pe reprezentanții societății civile, că indiferent de ce ar putea fi construit în locul actualei clădiri, oricum sala de cinema va fi păstrată. Chiar și așa, participanții la discuție nu au susținut ideea construcției unui bloc locativ în zonă.

Arhitectul-şef al Capitalei, Sergiu Borozan, a declarat zilele trecute că proprietarul cinematografului va construi un centru multifuncţional. „Posibil că o să fie şi spaţii hoteliere, iar mai sus şi locative. Totuși, posibil la primele nivele o să fie un centru de agrement și cultural”, a precizat Borozan.

„Ministerul Culturii trebuie blamat pentru inacțiune”

Activistul Vitalie Sprânceană, unul dintre cei mai aprigi apărători ai cinematografului „Gaudeamus”, crede că această istorie este un caz exemplar despre soarta întregii infrastructuri culturale publice în epoca postsovietică. „Deși nu este vizat în mod direct, în acest caz, Ministerul Culturii este principalul vinovat pentru demolarea clădirii cinematografului „Gaudeamus”. Întâi, prin faptul că, în 2004, pe vremea ministrului Veaceslav Madan (și a guvernării Partidului Comuniștilor) a dat clădirea cinematografului pe mâna unei companii constituite, atenție!, cu doar o lună în urmă”, scrie Vitalie Sprânceană într-un text publicat pe site-ul platzforma.md.

„Apoi, Ministerul Culturii trebuie blamat pentru inacțiune și pentru acțiune proastă. Adică, pentru că a inițiat și implementat politica de înstrăinare și delapidare a fondului cultural public (cel material și cel imaterial)”, notează activistul.

Opiniile celor trei primari: fostul, alesul și interimarul

Și fostul primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă, a avut ceva de punctat în privința scandalului creat. Ex-edilul municipiului Chișinău a subliniat, în primul rând, faptul că edificiul nu este monument de arhitectură istoric. „Voronin a privatizat clădirea în 2004, dar faptul că demolarea a început în trombă, imediat după alegeri, deși autorizația de demolare este din 22 martie 2018, evident că ridică semne de întrebare”, a scris fostul edil pe pagina sa de Facebook.

Chirtoacă, la fel ca și proaspătul primar ales, Andrei Năstase, suspectează că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, ar fi implicat în această poveste. În timp ce proprietarii terenului l-au acuzat pe Năstase că face un show politic, acesta a replicat că, scandalul din ultimele zile, nu reprezintă decât o provocare pusă la cale de Plahotniuc și socialiști.

Și primarului interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu, i se pare că scandalul iscat are tentă politică. „Întrebarea e de ce nu s-a mers pe prevenirea scandalului respectiv? De ce noi încercăm să fim pompieri, după ce focul s-a stins?”, se întreabă Codreanu.
Mihai Ghimpu susține demolarea cinematografului

Fostul președinte interimar al țării, Mihai Ghimpu, se numără printre cei care susțin demolarea cinematografului. Acesta amintește că, cinema-ul a fost construit pe teritoriul Cimitirului Luteran, unde au fost înmormântate personalități notorii, printre care Carol Schmidt, primar de Chișinău din 1877 și până în 1903, dar și marele arhitect Alexandru Bernardazzi. „A fost o crimă odioasă a autorităților sovietice să șteargă urmele pământești ale acestor mari intelectuali, înaintași ai noștri! Așa că, chiar trebuia demolată această monstruoasă clădire – imagine grăitoare a comunismului leninisto-stalinist, inclusiv monumentul propagandistic din fața acesteia”, a scris liberalul, într-o postare pe Facebook.

„Gaudeamus” ar putea fi un Centru Cultural Multifuncțional

Chiar dacă clădirea cinematografului „Gaudeamus” a fost deteriorată grav, aceasta ar putea fi transformată într-un spațiu cultural pentru artiștii în devenire, consideră specialiștii. „Eu îl văd ca un Centru Cultural Multifuncțional. Ce înseamnă asta? E un spațiu public cu mai multe încăperi (săli de curs și săli de proiecție) în care să fie desfășurate activități culturale: ateliere, instruiri în genuri de artă precum teatru, muzică, cinema sau arte vizuale. Centrul ar putea fi gestionat ca instituție municipală, să fie dotat cu tot necesarul, astfel încât să ofere spații și echipament pentru oameni de toate vârstele și genurile artistice: sală de proiecții pentru cineaști, sală de dans pentru dansatori, săli de repetiții pentru actori, săli de montare pentru regizori, săli de înregistrare pentru tineri muzicieni”, scrie Vitalie Sprânceană pe platzforma.md.

Cinematograful „Gaudeamus” are o suprafață de puțin peste 1 000 de metri pătrați și un teren aferent de 0,24 ha. Cu o capacitate de 350 de locuri, cinema-ul avea una dintre cele mai mari săli de proiecţie din țară, unde se difuzau producţii de cinema mai puţin comerciale şi aveau loc festivaluri de film.

Potrivit schiței de proiect, realizată de firma „Cristivlad” SRL, care deține clădirea cinematografului „Gaudeamus”, în locul cinema-ului urmează să fie ridicat un bloc rezidențial cu 15 etaje. În document nu se precizează nimic despre păstrarea sălilor cinematografului.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *