Putem spune adio reformelor, Uniunii Europene, speranței pentru un trai mai bun. De acum tot ce ne așteaptă e slugărnicia față de cei care ne (con)duc spre ridicarea unui mare colhoz.
Invalidarea mandatului lui Năstase nu este o palmă dată lui, ci o batjocură la adresa noastră. Un scuipat pe dreptul nostru constituțional de a vota. O afișare publică a modului în care țara este controlată de o mână de hoți.
Motivul invalidării e atât de penibil. Campanie electorală cu politicieni români? Când Dodon se cocoțase pe toate clădirile din Chișinău alături de Putin cu doi ani în urmă. De ce a fost validat ca președinte? Ați uitat că fiecare fițuică electorală era cu celebra fotografie a triunghiului: Putin, Dodon, Greceanâi?
De ce se neagă atât de vehement casa bună pe care socialiștii și democrații o fac împreună? E limpede de multă vreme că se lucrează la unison, nu întâmplător în primăriile de la sate sabotările primarilor din alte partide sunt inițiate de socialiști și democrați.
Sigur, nu spun nimic nou, sunt lucruri pe care le știm. Dar am sperat, cel puțin, că vom fi respectați. Că se va ține cont de alegerea oamenilor. Ce să faci cu o așa-numită țară în care legea e stricată de cei care ar trebui să o aplice?
Nu ai ce. Pentru că atunci când se ajunge la ignorarea votului nu mai vorbim de o țară. Și chiar cred că pasul următor ar trebui făcut de celelalte țări, care ar trebui să amenințe guvernul din Chișinău cu nerecunoașterea independenței. Să nu mai fim recunoscuți ca stat. Să intrăm oficial în ilegalitatea în care ne zbatem de mulți ani.
Și totuși – dintr-un anumit punct de vedere – e și vina noastră. Pentru că am mai avut în mână o ștampilă de vot cu care am dat de toți pereții. E vina noastră că am mutat statul din mâna unor vânzători în buzunarul altora. E vina noastră că nu suntem capabili, noi, două milioane de oameni, să luptăm cu 101 și – vorba protestatarilor – să ne luăm țara înapoi.
Încă nu e totul sfârșit, chiar dacă suntem nu cu un picior în groapă, ci cu ambele, cu mâinile, cu capul. Mai avem încă o zi-două pentru a acorda o șansă patronilor care ne conduc să ne respecte decizia. Mai avem câteva luni la dispoziție pentru a înlătura de la putere pe toți cei de acum, parlament sau președinție. Mai avem la îndemână pașapoartele biometrice. Să fugim care încotro și să-i lăsăm să conducă peste un staul gol. Pentru că dacă nu ai oi, n-ai pe cine tunde și mulge. Iar pământul, dacă vor să-l fure cu sacul, n-au decât. La un moment dat îi va acoperi pe toți.
