Aceste erori reprezintă, de asemenea, o trăsătură a declarațiilor rusești, pe care NATO le respinge în totalitate, susține purtătorul de cuvânt al Alianței, Oana Lungescu. NATO nu a fost niciodată vinovată de „expansionism militar”, care a fost, în realitate, marca Uniunii Sovietice. În 1990, statele din fostul bloc sovietic au ales, în mod liber, să solicite calitatea de membru, percepând-o ca pe cea mai bună garanție a libertății, a societăților deschise și a securității.
Afirmația că NATO s-a „extins necontenit” pentru a le absorbi și că n-ar fi trebuit să se lărgească, pentru a prezerva sentimentul de securitate al Rusiei, echivalează cu negarea dreptului la autodeterminare al zecilor de mii de cetățeni din Europa de Est. Înseamnă subminarea principiilor fundamentale ale securității europene, față de care Rusia însăși și-a exprimat adeziunea. În plus, NATO niciodată nu și-a asumat angajamentul de a nu mai primi noi membri, așa cum au afirmat autorul Seumas Milne și mulți lideri ruși.
Oana Lungescu evocă un interviu cu fostul președinte rus Mihail Gorbaciov, publicat în Rossiskaia Gazeta pe 15 octombrie 2014. El afirma: „Subiectul extinderii NATO nu a fost discutat și nu a fost pus în discuție în acei ani”.
„În cele din urmă, domnul Milne face apel la atingerea unui înțelegeri prin care `să garanteze neutralitatea Ucrainei`. Acesta nu este genul de apel pe care are dreptul să-l facă altcineva din afara Ucrainei. Documentul fondator al securității europene, Actul final de Helsinki, afirmă cu claritate shakespeariană că fiecare stat are dreptul `să fie sau să nu fie parte tratatelor alianței`”, afirmă purtătorul de cuvânt al NATO.
Sursa: theguardian.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
