Ginkgo Biloba – arborele pagodelor

 El “traieste” pana la 1000 de ani, iar frunzele sale sunt folosite ca hrana si medicament de peste 4000 de ani. Medicii naturisti chinezi folosesc aceasta planta si astazi pentru a trata afectiuni ale creierului, bronsita sau astmul. Din cele mai stravechi timpuri, copacii Ginkgo Biloba erau plantati in gradinile templelor chinezesti si japoneze langa altarele de rugaciune, fiind venerati pentru frumusetea lor, dar si pentru protectia pe care o ofereau impotriva incendiilor.

Japonezii adora arborii Ginkgo la fel de mult ca pe zei, legand in jurul trunchiului acestora o shimenawa, adica o coronota din tulpini de orez, pentru a le confirma sacralitatea. Considerat capabil sa realizeze un echilibru perfect intre cer si pamant, Ginkgo a devenit un arbore sacru si a fost denumit de popoare sub diferite forme. In China i se spune “arborele pagodelor” si “arborele celor 40 de steme”. Japonezii il numesc “arborele templier”, “urechea elefantului” sau “caisa argintie”. Pentru civilizatiile care au descoperit aceasta planta mult mai tarziu, acum cateva sute de ani, Ginkgo este “copacul lui Dumnezeu”, “arborele vietii” sau “arborele de 40 de taleri”. Denumirea populara din urma a luat nastere in Europa anului 1710, cand arborele a fost plantat in gradina botanica din Utrecht, Olanda, platindu-se pentru un puiet suma de 40 de taleri de aur. Astazi, Ginkgo Biloba creste in China, Japonia si Coreea (in mod natural) si este cultivat in numeroase alte tari din Asia, Europa si America.

Frunzele de Ginkgo Biloba

Copacul Ginkgo poate ajunge pana la inaltimi de 40 de metri si are o coroana ramificata in forma acoperisului pagodelor, cu ramuri lungi de 10 metri. Frunzele acestuia sunt colorate verde-intens si au petioluri lungi si elastice. Forma lor este triunghiulara, bilobata. Spre toamna, frunzele capata o culoare galben-viu, fascinand aproape pe oricine. Toate frunzele arborelui pot cadea pe pamant intr-o singura zi, ba mai mult, chiar in cateva ore.
Culesul frunzelor incepe la mijlocul lunii iulie, in cursul serii si al noptii, caci acestea se rup mai usor cand temperatura este mai scazuta. Frunzele se lasa la uscat 12 ore si apoi sunt maruntite fin.
Pe langa aspectul ornamental recunoscut in intreaga lume, frunzele de Ginkgo Biloba au si numeroase intrebuintari medicale.

Proprietati terapeutice

Principalele proprietati terapeutice ale frunzelor de Ginkgo, cunoscute inca din vremea asiaticilor antici sunt expectorante, tuberculostatice, antiasmatice, antibronsitice, sedative, digestive si vermifuge. Occidentalii au observat si ei efecte neurotropice, antioxidante la nivelul creierului, vasodilatatoare la nivelul arterelor, venelor si capilarelor, antiinflamatoare, antispastice, antialergice, antidepresive sau antifungice.

Cum se prepara?

Infuzie – 10 grame de frunze uscate la 250 de ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele de dimineata si amiaza, intr-o cura de minimum 3 luni. Tinctura – proportie ¼, cu alcool 400, macerata timp de 10 sau 14 zile; se iau de 3 ori pe zi cate 30 de picaturi (in cazul adultilor) si 10 picaturi (copiii intre 6 si 14 ani), in putina apa sau suc natural
Capsule – luate 3 pe zi in functie de varsta (una la copii, doua la tineri si trei la adulti), inainte de mese, mai ales pentru imbunatatirea fluxului sanguin cerebral

*Efecte secundare
Dozele de Gingko in exces pot provoca efecte secundare precum dermatitele, diaree, stari de voma sau stari de neliniste. Nu se consuma seara fiindca provoaca intensificarea activitatii cerebrale, cu efecte directe asupra insomniei.

Timpul Suplimentul Femeia