Experții FMI arată într-un raport despre economia autohtonă că progresele în materie fiscală sunt practic inexistente. Deficitul bugetar va rămâne ridicat în următorii doi ani. De aceea, experții instituției financiare internaționale propun o creștere a taxelor și impozitelor. ”Săptămâna trecută, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) s-a aflat în România pentru a evalua situația economiei. Reprezentanții FMI precizează că analiza experților nu va conduce la o discuție în Comitetul Director al Fondului, susține analistul economic Constantin Rudnițchi într-un comentariu pentru RFI citat de Rador Radio România.
Precizarea este necesară, pentru că deja în România se vorbește intens despre un acord de împrumut cu FMI începând de anul viitor, ceea ce este doar o simplă speculație, dar, totodată, nici nu putem vorbi despre o imposibilitate. Doar dacă privim analiza FMI putem înțelege că România va suferi și anul acesta de o mare problemă bugetară. De exemplu, se arată că, în următorii ani, deficitul bugetar se va menține apropiat de valoarea de 6% din PIB. De ce deficitul rămâne atât de ridicat? Pentru că noua lege a pensiilor va avea costuri ridicate.
Deci, ceea ce s-a câștigat la buget prin pachetul fiscal nu este suficient pentru a acoperi creșterea și recalcularea pensiilor. Ca recomandări pentru reducerea deficitului, FMI vorbește despre eliminarea lacunelor și scutirilor care sunt acordate unor ramuri în ceea ce privește impozitul pe venit. De altfel, prin pachetul fiscal s-a renunțat la facilitățile oferite angajaților din câteva sectoare economice. Chiar dacă decizia a nemulțumit antreprenorii din sectorul IT, industria ospitalității, agricultură, industria alimentară sau din construcții, măsura a fost logică. Este, totuși, incorect față de restul economiei ca în anumite ramuri să existe facilități fiscale atașate salariilor. De asemenea, raportul FMI recomandă să se facă încă o scădere a pragului cifrei de afaceri până la care o firmă poate beneficia de regimul fiscal al microîntreprinderilor. Insistența FMI este legată de scăderea pragului cifrei de afaceri la 100.000 euro. Din nou, poate fi o revenire rezonabilă, după ce în anul 2017 pragul fusese ridicat la un nivel exagerat, de un milion de euro. Instituția financiară recomandă guvernului să introducă impozitarea progresivă pe venit.
În ultimul an, FMI a accentuat de câte ori a avut ocazia pe introducerea impozitului progresiv. Dar, adoptarea unei astfel de măsuri ar trebui să fie cântărită bine de FMI și guvern, pentru că în condițiile economiei românești, bugetul poate să piardă bani în loc să câștige. Impozitele pe proprietate ar trebui să mai crească, iar guvernul are pregătită o reformă în acest sens, care probabil va fi implementată anul viitor, atunci când alegerile electorale vor fi depășite. Experții FMI sunt optimiști în ceea ce privește creșterea economică, previziunea fiind că România va înregistra anul acesta un nivel de 3%, o cifră mai mică decât cea pe care s-a construit bugetul, dar totuși rezonabilă. Reducerea inflației va fi anul acesta sub semnul întrebării. Experții constată că creșterile de salarii bugetare și pensii cu două cifre vor pune în pericol ținta de inflație de anul acesta, care va fi probabil atinsă spre sfârșitul anului viitor. De aproape un deceniu, reforma TVA a încercat să aducă mai mulți bani la buget. La acest capitol, nu s-a reușit aproape nimic, creșterea încasărilor din TVA fiind cel mult dependentă de creșterea consumului. Este interesant că spre deosebire de criza din 2009-2010, când FMI a propus tăieri de cheltuieli bugetare, prin reducerea salariilor în sectorul public, sau creșterea TVA, pe care guvernul de atunci le-a aplicat, acum viziunea este complet diferită. Respectiv, se merge pe ideea creșterii de taxe și impozite. Despre reducerea cheltuielilor bugetare nu se spune nimic. Trebuie văzut dacă abordarea este realistă, pentru că mediul de afaceri este complet nemulțumit de felul în care guvernul mărește impozitele și taxele și apoi alocă banii cu precădere spre salariile bugetare și pensii. Vom vedea în ce măsură companiile vor fi dispuse să plătească taxe și impozite mai mari sau vor căuta soluții optime.”, susține el.
