Cei care au răspândit nemijlocit falsurile despre refugiații sirieni, despre sfârșitul lumii dacă o femeie va fi președintă au fost preoții. După slujbe sau la diferite întruniri, fețele bisericești au militat pentru un singur candidat, pe celălalt excluzându-l din biserică și declarându-l necredincios. În acest sens, ziarul TIMPUL a decis să vadă care este relația dintre biserică și stat și dacă impozitarea cultelor religioase poate fi o soluție la ceea ce se întâmplă în această relație.

„Despre atitudinea dnei Sandu … Atitudinea ei față de moralitatea creștină, față de curățenia sufletească, față de tot ce este sfânt pare să fie abătută mult de la axa normalității. Anume asta ne-a scos din casele noastre, ca să venim să ne împărtășim cu îngrijorarea noastră cu dvs.”, a declarat episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, în cadrul unei conferințe din 4 noiembrie.

„Eu le spun oamenilor cu cine să voteze, dar nu fac politică”

Mai mult, Marchel a acuzat-o pe candidata la președinție pentru faptul că nu are familie și copii. „Rodul activității mele, a dumitale, trebuie să se soldeze cu un …rezultat. Așa cum nu găsim rodul stăruințelor ei, am zis că e un bob sterp. Lumea zice că ea nu va închide biserici, pentru că ea se duce la biserică. Eu nu am văzut-o. Eu nu mă amestec în politică. Eu le spun oamenilor cu cine să voteze, dar nu fac politică. Dacă aș tăcea, înseamnă că aș fi părtașul unui candidat cu viziuni păcătoase”, a mai spus episcopul subordonat Patriarhiei Moscovei.

Impozitarea bisericilor înseamnă responsabilizarea clericilor

În timp ce reprezentanții bisericii au venit cu declarații ofensatoare la adresa unui candidat, l-au idolatrizat pe Igor Dodon.
În prezent, Biserica nu plătește impozite. Potrivit Legii nr. 125 din 05.2007 privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie care stipulează în art. 15 alin (2) „cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice”, motiv din care Biserica Ortodoxă, în special, este scutită de plata impozitelor la bugetul de stat și local, potrivit Codul Fiscal al Republicii Moldova.

Prin urmare, mai mulți activiști civici au inițiat o petiție prin care condamnau faptul implicării Mitropoliei în politică, dar și discursurile pline de ură și instigare la dezbinare și ură socială prin intermediul cărora își arată susținerea. Condamnau afirmațiile acestora, pline de exprimări misogine, sexiste, homofobe și discriminatorii.

Ion Andronache, unul din inițiatorii petiției, a afirmat în cadrul conferinței din 8 noiembrie că poziția clericilor și declarațiile făcute de ei nu reprezintă pe mulți credincioși. „Implicarea lor electorală a adus un val de nemulțumire în rândul creștinilor, astfel s-a contribuit la divizarea comunității pe criterii politice. Exprimarea publică a preferințelor politice, favorizarea unui candidat în cursa electorală făcută de cel puțin de trei episcopi din cadrul Mitropoliei Moldovei și a mulți alți preoți, nu reprezintă opinia definitivă a bisericii. Este mai mult o opinie personală a celor vizați”, a motivat Ion Andronache, student la Academia de Teologie Ortodoxă Chișinău.

„S-a pierdut demult sensul și duhul acestor slujbe”

„Impozitarea cultelor religioase va responsabiliza în primul rând clericii. Mă refer la prestarea serviciilor religioase. Biserica a devenit în ultima vreme, o formă mai pompoasă a Oficiului Stării Civile, unde preotul, slujitorul este un simplu prestator de serviciu, care dictează prețul pentru slujbe și pentru consumator. S-a pierdut demult sensul și duhul acestor slujbe. Bineînțeles, comercializarea unor obiecte de cult, precum ar fi cărțile religioase, icoanele, lumânările este o activitate economică. Conform legii, orice activitate economică trebuie să fie impozitată. Prin banii veniți în buget, din impozitarea cultelor religioase, s-ar putea renova grădinițe, școli, aziluri de bătrâni, ar avea un sens și scop nobil”, a concluzionat activistul.

Avocata Doina Ioana Străisteanu a declarat în aceeași conferință că a solicitat și Procuraturii Generale să verifice dacă banii prin care se procură obiecte scumpe din aur, diamante, clădiri scumpe, automobile nu constituie un obiect al infracțiunii sau spălare de bani. „Atât timp cât cultul religios, Mitropolia Moldovei cu preoții săi, ies în societate cu mesaje de ură și dezbinare socială, îmbrăcați în preoți, cu simbolurile creștin-ortodoxe, ne cheamă și ne etichetează, trebuie să fie tratat ca orice alt agent economic care nu-și impozitează veniturile, nu le declară, astfel, se încalcă drepturile tuturor celor care fac parte din acest cult”, a spus avocata.

Activiștii au avut mai multe revindecări pentru autoritățile publice, însă din toamnă până astăzi, nu au reacționat deloc.

Poziția Mitropoliei Moldovei

Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș întrebat de Europa Liberă dacă aparițiile Mitropolitului Vladimir alături de Igor Dodon în plină campanie electorală, certifică implicarea politică a bisericii, a spus că aceasta este o tălmăcire greșită. „Mitropolitul Vladimir nu a apărut alături de unul din candidați. El nu a făcut altceva decât să salute o persoană cunoscută”, a menționat acesta.

Biserica ar fi unul din cei mai mari contribuabili la bugetul statului?

Secretarul Mitropoliei spune că în realitate Biserica este plătitoare de impozite, iar îngrijirea unui patrimoniu de peste 700 de lăcaşuri sfinte, înscrise în Registrul de Stat al Monumentelor este exact proba pe care o pun la îndoială petiționarii. Vadim Cheibaş susține că instituția bisericească ar fi unul din cei mai mari contribuabili la bugetul statului. „Fiecare comunitate religioasă are o comisie de revizie, un Consiliul Parohial. Toată această evidență este contabilizată, veniturile sunt îndreptate conform deciziei acestor consilii pentru repararea, menținerea sfintelor lăcașe, achitarea salariilor, a slujitorilor și a personalului angajat, care ulterior sunt impozitate corespunzător”, a declarat responsabilul de la Mitropolie.

Politicienii vor relații bune cu biserica

Expertul economic, Dumitru Budeanschi spune că dacă biserica nu va avea delimitate clar funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească, nu poate fi vorba de impozitare. „La noi biserica îndeplinește diferite funcții, inclusiv niște funcții foarte aproape de serviciile publice. În același timp, nu există o delimitare foarte clară până unde aceste funcții ale bisericii se pot extinde. Pentru a face o regulă în impozitarea bisericilor sau în modul în care bisericile ar putea fi impozitate, este nevoie, în primul rând, de clarificat care sunt aceste servicii. Dacă noi o să venim în continuare cu impresia romantică asupra faptului că biserica se ocupă doar de serviciul divin, noi nu o să putem face legătura cu impozitele”, a afirmat expertul pentru ziarul TIMPUL.

De clarificările respective ar trebui să se ocupe biserica și guvernarea, totuși politicienii nu sunt interesați să o facă. „Politicienii consideră că biserica are influență extraordinară în societate și pentru a nu-și pune în pericol electoratul, imaginea lor politică. Respectiv, politicienii au încercat întotdeauna să fie în relații bune cu biserica. Problema nu este simplă și nu se va rezolva rapid, pentru că politicienii nu sunt gata să discute deschis cu biserica. Ei se tem de implicarea respectivei în campaniile electorale”, concluzionează Budeanschi.

Potrivit Inspectoratului Fiscal de Stat, anual, bisericile trebuie să prezinte declarații de venit, chiar dacă nu achită impozite.
Conform Mitropoliei Moldovei, în anul 1989 erau 200 de biserici, iar în anul 2008 sunt înregistrate 1200 de biserici, 40 de mănăstiri și zece schituri. În 2017, la Ministerul Finanțelor sunt înregistrate 1762 de culte religioase.

 

Prețuri pentru serviciile în biserici:

La Catedrala „Nașterea Domnului” cununia costă între 1000 – 1500 de lei, iar botezul – de la 400 de lei.

Prețul unei slujbe de înmormântare diferă de la caz la caz. În satul Capaclia din raionul Cantemir, pentru slujbă se achită în jur de 300 de lei.
În satul Puhoi, Ialoveni – 500 de lei.

În s. Grătiești, mun. Chișinău – 500 de lei.

În s. Trușeni – 1000 lei.