Folosirea fără discernământ a cuvintelor străine conduce la apariţia unor mostre de limbaj amestecat, în care limba română apare doar ca fundal (este bine cunoscut aspectul şi efectul amestecului basarabean de română şi rusă). Excesul de zel şi atitudinea nechibzuită în ceea ce priveşte adoptarea cuvintelor străine au fost totdeauna criticate. Încă în 1851 paharnicul Theodor Stamati din Iaşi, autorul unui „Disionăraş” juridic, scria în maniera epocii sale: „Ce aţi zice dacă vi s-ar înfăţişa acum într-o soţietate o persoană îmbrăcată cu nişte vestminte din deosebite epohe şi ţeri? Aşa, de esemplu, acoperământul capului să-i fie dintr-o bucată de celma, o bucată de chivără, alta de pălărie şi alta de coif? Straiele: o mânecă de caţaveică, alta de surtuc, gulerul de mundir, coşul de o malotea; o poală de giubea şi alta de antereu… Ei bine, tocmai aşa începusem a păţi şi noi cu limba noastră. Ce de pestriţări într-însa în privirea cuvintelor! Un vecsel nemţesc aduce un proţes latinesc şi dă peste o delă rusească, ce trage după sine o mulţime de perepiscă, otnoşenie, zapiscă, spravcă, dopros şi altele, până ajunge la docladarisire, începută ruseşte (doclad) şi sfârşită greceşte (-arisire); pe urmă prin debatarisire latino-grecească asemini se terminariseşte şi apoi, după felurite cazuri, urmează uniori o încheiere, o hotărâre românească, alteori o sentinţă, adesea dată de o majoritate însoţită de o minoritate latinească şi o practică grecească”.
Dacă docladarisirea şi terminarisirea au dispărut, în schimb, „pestriţările lexicale” devin tot mai evidente, în special prin apariţia unui mare număr de anglicisme. Cei care le folosesc destul de des sunt tinerii, mai familiarizaţi cu engleza, în al căror limbaj au intrat destul de multe lexeme, cum ar fi shop, fan, killer, sexy, topless, hacker, hello, hi, bye-bye, OK, wow! (uau! exprimând surpriza, admiraţia). S-a generalizat o serie de termeni ca second hand (la mâna a doua), show, week-end, business, bodyguard, laptop, casting, job ş.a. Nu au ezitat să se modernizeze prin anglicisme nici cei din domeniul comerţului: denumiri ca grill (grătar), market, grill haus, coffee haus, meat haus, car watch, game-club pot fi văzute pretutindeni, deşi pentru toate există cuvinte româneşti.
O serie de împrumuturi au fost numite „anglicisme de lux”, deoarece acestea sunt adoptate mai mult din snobism şi ca un fel de dovadă a modernizării. Astăzi sunt la loc de cinste denumiri ca training (pregătire, instruire profesională), workshop (atelier de lucru, seminar), item (întrebare, punct dintr-un test), învăţământ vocaţional (din engl. „vocational” – profesional), a aplica (engl. „to apply” – a cere, a solicita o bursă, un post), feedback (retroacţiune, reciprocitate), oportunitate (engl. „opportunity” – ocazie, posibilitate) şi multe altele.
Problema este cât sunt de necesare şi ce dau aceste împrumuturi limbii române.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
