Despre provocările vinurilor moldovenești, dar și despre Ziua Națională a Vinului și inovațiile ei ne vorbește directorul vinăriei „Sălcuța” și unul dintre organizatorii Sărbătorii Vinului, Eugen Pâslaru.
– Peste 100 de mii de vizitatori, printre care și turiști, au participat la Ziua Națională a Vinului. Mai mult, au fost vândute circa 80 de mii de sticle de vin, un număr record, în comparație cu celelalte ediții. Drept urmare, Ziua Vinului din acest an a luat alte dimensiuni?
– Anul acesta, ne-am propus să promovăm cultura vinului și am început cu aceea că am cumpărat pahare pentru servirea vinului, cu logoul sărbătorii. Așadar, la dispoziția vizitatorilor au fost două feluri de pahare: de sticlă și din plastic dur, mai acceptabile ca preț, astfel încât oamenii să aibă posibilitatea să simtă aroma și mirosul vinului și să existe o cultură a băutului. Consider că aceasta este o încercare și o strategie care trebuie să o menținem și în viitor. De asemenea, au avut loc master-class-uri, unde, la fiecare oră, pentru prima dată, au fost organizate degustări pentru vizitatori. M-a bucurat faptul că oamenii erau curioși, iar corturile erau pline și că vor să afle mai multe despre vinurile moldovenești.
Ziua Națională a Vinului a devenit Ziua Internațională a Vinului
– Anul acesta, ca și anul trecut au participat zeci de mii de turiști. A fost organizat un program special pentru ei?
– În premieră, am lucrat cu asociațiile de turism și am organizat pentru doritori Drumul Vinului la cele mai solicitate vinării: „Cricova”, „Mileștii Mici”, „Vartely”, „Purcari”, „Etcetera”, „Brănești” ș.a. La fiecare oră erau doritori, mai ales turiști, care au avut posibilitatea să vadă vinăriile. Toate biletele au fost vândute. Ne-am bucurat că se auzea vorbă în limbi străine, lucru care a făcut din Ziua Națională a Vinului o Zi Internațională a Vinului. Vinul e un produs care trebuie promovat, deoarece e bazat pe legende, cultură, tradiții.
– Totuși, pe parcursul sărbătorii au fost văzuți oameni în stare avansată de ebrietate, mult gunoi, grătare etc., lucruri, care, oarecum, parcă ar știrbi din imaginea Zilei Naționale a Vinului?
– N-aș fi de acord. Eu am participat la toate cele 12 ediții și vreau să vă spun că se schimbă și publicul. Dacă acum 8-10 ani, făceai observație și te așteptai la un răspuns brutal, acum a fost un alt public, o altă generație. Pentru prima dată am observat că a fost menținută curățenia. Da, poate au fost puține coșuri și trebuia să rugăm publicul să păstreze curățenia, însă, când am plecat la 11 seara, era curat în piață. E nevoie de o colaborare mutuală între vizitatori și organizatori pentru menținerea curățeniei. Nu e sărbătoare în lume fără gunoi.
– Apropo de sărbători ale vinului în lume. Cum se sărbătorește în alte țări zilele dedicate licorii lui Bachus?
– Deși în alte țări, precum Cehia, Spania, Franța, e mai multa tradiție, aș vrea să precizez că și noi suntem pe o cale dreaptă, civilizată. Totuși, trebuie să provocăm vizitatorul mai mult, mereu cu ceva nou, astfel încât să nu se plictisească. Trebuie să deguste nu doar vinul, ci și bucatele, tradițiile, legendele, cultura noastră.
– Drept urmare, va fi și anul viitor organizată o Zi Națională a Vinului?
– Atâta timp cât Moldova va exista, atâta va fi și vinul, dar și sărbătoarea lui. Așa că ne punem speranțele că anul viitor va fi o sărbătoare și mai bună.
– Moldova are resurse naturale pentru podgoriile de viță-de-vie: sol, climă prielnică etc., însă rar vezi vinurile noastre pe rafturile europene? Cum ar putea să ajungă?
– Prin promovare și calitate, care trebuie să fie stabilă pe tot parcursul anului. Aici este mult de lucru. Ar trebui să mulțumim lui Dumnezeu că avem o asemenea părticică. În zona dintre Centru și Sud e o regiune unde vinurile albe și unele roșii pot fi produse la cea mai înaltă calitate. Aici solul, temperaturile și apele formează o simbioză perfectă pentru a produce un vin calitativ.
– Recent, Uniunea Europeană a anunțat că își deschide ușile pentru vinurile moldovenești, dar, având în vedere concurența serioasă, cum pot face față vinurile moldovenești?
– E greu ca să pătrunzi pe o piață nouă, în special din punct de vedere financiar. Intrarea în rețelele comerciale externe e destul de costisitoare pentru orice producător. Cred că putem concura cu vinurile albe la cel mai înalt nivel european, chiar și mondial. Totuși, dacă ar fi să comparăm cu alte țări, fiecare producător european are subvenții destul de mari la producerea vinului. Spre exemplu, în România, producătorii primesc 10 mii de euro la fiecare hectar pentru plantarea viei noi. Și Ucraina primește subsidii destul de mari din partea guvernului.
– Cu ce vin s-ar putea mândri R. Moldova?
– În ultimul timp, am început să producem vinurile „Feteasca Regală”, „Feteasca Neagră”, care sunt foarte apreciate pe piața europeană. Însă avem și soiurile noastre tradiționale: „Rara neagră”, „Viorica”, „Feteasca”, „Feteasca neagră”, „Feteasca Albă”, „Feteasca regală”.
– Ce strategii de marketing ar trebui să aibă R. Moldova pentru promovarea vinului pe piețele europene?
– Este un proces îndelungat și complex. Cred că atunci când vorbim despre promovare, trebuie să începem de la plantații, de la vii, continuând cu producerea și apoi cu promovarea. Trebuie să învățăm multe de la europeni: începând de la tehnologie până la marketing. Trebuie de luat de la toți ce e mai bun pentru noi.
– Este oare viticultura o mină de aur pentru R. Moldova?
– Este una dintre minele țării noastre. Luați Europa, Asia. Noi avem puțin spațiu, unde se produce cu adevărat vinul. Mai mult, avem o istorie a strugurelui și e păcat că această ramură nu este exploatată. E un aur, un tezaur al nostru, pe care trebuie să-l îngrijim și să-l transmitem generațiilor viitoare.
– În comparație cu tehnologiile europene, cum stau vinăriile noastre la acest capitol?
– Noi am rămas în urmă cu mult față de tehnologiile europene, dar mai ales cu cele mondiale, întrucât în ultimii ani au avansat destul de mult. În alte țări, chiar și vinul de casă se produce altfel. Spre exemplu, în Slovenia, Croația, Spania, omul care are struguri îi dă să fie prelucrați la fabrică, unde sunt tratați după tehnologiile noi și apoi are un vin de casă de calitate și cu aceeași aromă pe tot parcursul anului. Totuși, mă bucur că în ultimii ani, noi am înțeles că trebuie să ne debarasăm de soiuri hibrid, întrucât ele sunt interzise în toată lumea.
– În ce măsură au fost afectați producătorii noștri de embargoul rusesc?
– Embargoul dăunează tot timpul producătorilor, dar aș spune că nu e o situație similară cu cea din 2006. Noi știam că e posibilă o asemenea acțiune din partea Rusiei. În ultimii ani, embargourile apar odată cu evenimentele politice. Destul de puține firme au fost afectate. Dar vreau să vă spun că pe piața Rusiei noi am fost, suntem și vom fi. Vinurile noastre sunt populare pe piața Rusiei. Calitatea vinurilor putem să o ridicăm la nivelul Europei, dar costul la vinurile noastre va fi tot timpul mai mic, din cauza distanței. Vinul va fi întors pe piața Rusiei. Este o piață enormă. Mai mult, Rusia și Moldova fac parte din Organizația Mondială a Comerțului și sunt unele prevederi care trebuie respectate reciproc.
– Dvs., în calitate de director al unei vinării, cu ce mărci de vin vă mândriți?
– Cu soiurile albe. Mă mândresc că în ultimii ani am obținut niște vinuri de calitate, ca „Pinot Griggio”, „Chardonnay”, „Sauvignon”, „Traminer” și mă bucur că anul acesta ne promovăm cu aceste vinuri și pe piața internă.
