INTERVIU cu Maia Sandu: „Pentru a putea obliga instituțiile să ofere și programe de instruire în română, trebuie făcute modificări în Constituție”

În acest context, am discutat cu ministrul Educației, Maia Sandu, despre rolul Agenției, care va fi rolul acesteia și de ce se tem prestatorii de servicii educaționale de Agenția pentru Asigurarea Calității.

– Care va fi misiunea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional? Studenți/profesori vor putea sesiza Agenția referitor la calitatea serviciilor educaționale prestate?

– Agenția va evalua programele tuturor instituțiilor din învățământul superior și vocațional-tehnic (școli profesionale, colegii) și va face acreditarea instituțională. Instituțiile de învățământ, cărora le-a expirat termenul de acreditare, vor trebui să facă dovada că toate programele de studii oferite corespund standardelor, să obțină autorizații provizorii pentru programele noi și să-și reconfirme acreditarea o dată la cinci ani. Entitățile care doresc să intre pe piața serviciilor educaționale vor trebui să obțină o autorizație provizorie de funcționare care le va permite organizarea admiterii și desfășurarea procesului de studii. La următoarea etapă, aceștia trebuie să fie acreditați, pentru a putea emite diplome și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației. Obiectivul acreditării este asigurarea beneficiarilor, angajatorilor, comunității academice și publicului, în general, că instituţia de educaţie satisface standardele minime de calitate. Posibilitatea sesizării Agenției de Asigurare a Calității de către beneficiarii serviciilor educaționale sau alți actori interesați face parte din standardele pentru evaluarea externă a Agenției și obținerea dreptului de a fi inclusă în Registrul European al Agențiilor pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR).

Facilitarea recunoașterii internaționale a calificărilor și diplomelor oferite de instituțiile de învățământ este determinată conform normelor internaționale de prezența unui mecanism credibil de evaluare a calității educației. Astfel, tergiversarea implementării acestui mecanism reduce șansele includerii instituțiilor de învățământ superior în circuitul internațional prin atragerea candidaților de peste hotare și generează impedimente pentru mobilitatea academică și profesională și pentru recunoașterea studiilor nonformale obținute de-a lungul vieții. De asemenea, crearea Agenției de Asigurare a Calității va stimula concurența între instituții și va permite alocarea eficientă a mijloacelor publice pentru cele mai bune programe și instituții. Agenția va fi o entitate independentă, care va lucra în baza standardelor și metodologiilor de evaluare aprobate de guvern și conforme standardelor europene de calitate stabilite pentru fiecare nivel al învățământului și formării profesionale. Evaluarea va viza mai multe aspecte: capacitatea instituțională, rezultatele academice, calitatea programelor, rezultatele cercetărilor științifice, managementul instituțional. Deciziile despre autorizarea provizorie, acreditare sau retragerea acestora vor fi luate de către guvern în baza recomandărilor Agenției. În conformitate cu proiectul Codului Educației evaluarea poate fi făcută de Agenția națională sau de oricare altă structură de evaluare a calităţii din afara țării, înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior.

– Potrivit proiectului legii pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului din iulie 1995, Agenția va fi finanțată din venituri proprii. Cum va obține Agenția aceste finanțe?

– În primii doi ani de activitate Agenția va fi finanțată din bugetul public. După expirarea acestei perioade, Agenția va exista din contul taxelor de evaluare și de acreditare. Vor fi alocate și resurse din contul proiectelor realizate cu sprijin extern pentru consolidarea capacităților Agenției. Sancțiuni de ordin financiar nu vor exista. Instituțiile și programele oferite de acestea vor fi evaluate; cele care nu vor corespunde standardelor vor trebui să se conformeze într-o perioadă de 2-3 ani. Dacă acest lucru nu se întâmplă, instituția pierde dreptul de a presta servicii educaționale la programul respectiv sau i se va retrage autorizația de funcționare. Totodată Ministerul Educației, în baza rezultatelor evaluării, va putea implementa instrumente de stimulare financiară a celor mai bune instituții de învățământ.

– Odată cu instituirea Agenției, toate instituțiile prestatoare de servicii educaționale vor fi supuse evaluării: de la universități, școli profesionale, până la școli auto și cele care oferă diverse cursuri de calificare?

– Corect. Agenția va evalua programe și instituții din învățământul superior, secundar profesional și mediu de specialitate, dar și toate serviciile care se oferă la categoria învățare pe tot parcursul vieții (școli auto, cursuri de limbi străine, de utilizare a calculatorului etc.). Agenția va fi formată din trei departamente separate și va avea metodologii de evaluare distincte pentru toate aceste niveluri de formare profesională.

– Cine vor fi experții care vor evalua programele de studii și a instituțiilor ofertante? În cazul în care aceștia vor fi selectați din rândul cadrelor didactice care activează în sistem, nu va exista un conflict de interese?

– Agenția va fi formată dintr-un Consiliu de conducere constituit din membri cu funcţii didactice de predare şi de cercetare ştiinţifică și reprezentanți ai studenţilor, ai comunităţii de afaceri. Vor exista comisii de profil, și pentru fiecare evaluare și acreditare în parte, vor fi angajați prin concurs deschis experți-evaluatori. În condițiile unui spațiu relativ mic ca cel al Republicii Moldova, unde toată lumea se cunoaște, există riscul traficului de influență. Dar noi credem că prezența și a experților din afara țării, participarea cărora este obligatorie pentru fiecare evaluare, a reprezentanților sectorului privat și ai studenților va reduce acest risc. De asemenea, transparența în activitatea Agenției va contribui la asigurarea obiectivității procesului de evaluare, or toate rapoartele de evaluare vor fi făcute publice.

– Riscul coruperii membrilor Agenției sau a experților oricum există. Ce măsuri vor fi luate astfel încât aceștia să-și exercite funcția corect și să nu poată fi mituiți de cei care au interesul ca anumite instituții/programe de studii de o calitate îndoielnică să funcționeze în continuare?

– Este adevărat că vor exista presiuni mari pe această Agenție. O dovadă sunt discuțiile aprinse din aceste zile când se încearcă aprobarea prin lege a acesteia. O parte a reprezentanților mediului universitar insistă că acreditarea poate fi făcută de Ministerul Educației, de agenții deja existente sau încearcă să sustragă atenția aducând în discuție alte subiecte, cum ar fi habilitatul, care nu face obiectul acestei inițiative legislative. Se pare că toată lumea înțelege că rigorile vor crește și este normal pentru cei ce prestează aceste servicii să nu fie încântați de această perspectivă.

Pentru ca să facă față tuturor presiunilor, în Agenție trebuie să lucreze oameni onești, buni profesioniști care sunt motivați corespunzător. Selectarea Consiliului de conducere, de care depinde, în mare parte, cum va funcționa această Agenție, se va face și cu participarea experților din afara țării. Pentru a crește credibilitatea Agenției, noi ne propunem ca într-o perioadă de trei ani aceasta să fie înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior. În așa mod, vom obține o mai bună recunoaștere la nivel european și vom avea o dovadă în plus că evaluarea se face în conformitate cu cele mai bune practici europene și internaționale.

– De ce în R. Moldova după mai bine de 20 de ani de la independență avem cinci universități cu predare numai în limba rusă, și nici o universitate cu predare în limba română. Cunoașterea limbii de stat de către tinerii specialiști, nu este o prioritate pentru guvern, economie etc.?

– Cunoașterea limbii de stat este o prioritate. În Planul Cadru, documentul normativ privind proiectarea curriculară, este stipulat că toate programele de formare profesională destinate alolingvilor trebuie să includă studierea limbii române și acest lucru se întâmplă cu rezultate diferite de la caz la caz. Dar este adevărat că în unele instituții limba de instruire este alta decât cea română. Și dacă în cazul câtorva instituții (Taraclia, Comrat) se predau materii de specialitate și în română, și în rusă, și în bulgară, și în găgăuză, avem și instituții unde materiile se predau doar în limba rusă. Pentru a putea schimba această situație și a obliga instituțiile să ofere și programe de instruire în limba română, trebuie făcute modificări în Constituție, și în legislația cu privire la funcționarea limbilor, iar aici nu avem încă un consens politic.

– Cum apreciați faptul că în prezent, în Moldova există instituții de învățământ/ cadre care promovează anumite interese (moldovenismul, limba moldovenească, o istorie care nu are tangențe cu adevărul istoric)? Cum se va proceda în asemenea cazuri?

– Unul din domeniile de evaluare este atingerea finalităților educaționale conform Cadrului Național al Calificărilor și realizarea programului de studii. Agenția urmează să identifice în ce măsură programele oferite corespund Cadrului Național al Calificărilor. Evident există și libertatea academică pe care trebuie să o respectăm, dar în strânsă legătură cu responsabilitatea publică a universităților.