(INTERVIU) „Nu criză economică, ci criză de moralitate avem în R. Moldova”

Săptămâna trecută v-am prezentat un păstor despre care spuneam că doreşte să schimbe percepţia destul de ostilă a societăţii faţă de preoţi. Totodată, v-am prezentat un om simplu, deloc demodat şi deschis. De această dată, am discutat cu un preot care face teologie, este lector la Universitatea de Medicină, a făcut Dreptul, iar în paralel munceşte pentru a susţine doctoratul în Bioetică. Citiţi acest material, s-ar putea să găsiţi în el adevăruri pe care parcă le ştiam, dar le-am uitat, le-am lăsat îngropate în indiferenţa noastră, în graba de a găsi vinovaţi pentru ceea ce ni se întâmplă, fără a mai zăbovi asupra goliciunii din noi. Vorbim cu preotul Ion Banari despre toate: de ce suntem săraci şi bolnavi; ce poate face un medic fără credinţă; de ce avem corupţie şi despre timpurile când vom aduce după noi „sfârşitul lumii”.

– Ni s-a părut interesant că un preot, care ţine slujbe, reuşeşte să ţină şi nişte cursuri pentru viitorii medici. Din câte am înţeles, aţi făcut masteratul în Bioetică, iar în acest an vă pregătiţi de doctorat. Cum combinaţi teologia cu medicina?
– Este foarte simplu şi foarte interesant, de altfel. Noi nu conştientizăm că multe boli sunt cauzate de factorii psihologici, care implică elemente duhovniceşti. O mulţime de maladii cotidiene sunt cauzate de stres. În faţa unui eşec sau pierderi materiale, predomină de obicei neliniştea care apare în momentul când omul nu are încredere în sine şi în Dumnezeu. Credinţa noastră în divinitate ajută şi se implică la însănătoşirea trupească şi duhovnicească. Trebuie să ţinem cont concomitent şi de vindecarea spirituală, nu doar de cea trupească. Din păcate, medicina contemporană exclude ajutorul şi importanţa credinţei creştine în actul terapeutic. În echipa medicală trebuie să existe şi un teolog, despre acest lucru vorbeşte şi Bioetica.

– Le predaţi viitorilor medici?
– La Catedra de filosofie şi bioetică din cadrul Universităţii de Farmacie şi Medicină „Nicolae Testemiţanu” predau trei cursuri – „Bazele filosofiei medicinei”, „Bioetică” şi „Ştiinţele comportamentului în activitatea medicală”.

– Cine v-a sugerat să faceţi preoţie?
– Singur am făcut această alegere. Din 2001, fac studii la Academia de Teologie Ortodoxă. După ce am finisat cursurile de teologie, am continuat Facultatea de Drept. Mulţi tineri doresc să facă teologie, dar, peste un timp, se dezamăgesc. Cel mai frecvent motiv de dezamăgire constă în imensa responsabilitate a acestei slujiri, deoarece preotul poartă răspundere pentru sufletul fiecărui creştin care vine la biserică şi se mărturiseşte. Un alt motiv poate fi dezamăgirea ce vine din starea culturală şi duhovnicească a unor preoţi. Ştim bine cum stăm la acest capitol…

– Şi totuşi există foarte mulţi slujitori ai Domnului fără Dumnezeu în suflet…
– Mântuitorul foarte bine zice prin următoarea pildă: „Asemenea este împărăţia cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţărâna sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui şi a semănat neghină printre grâu. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţărâna ta? De unde, dar, are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim, au zis slugile? El însă a spus: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul. Lăsaţi să crească împreună şi grâul, şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: „Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem!”.

– Ce n-a „mers” în domeniul Dreptului?
– De mic am vrut să fiu jurist şi preot. Dreptul, însă, nu este o activitate corectă în RM. Se apără drepturile doar ale celor cu mulţi bani, nevinovat iese acela care plăteşte mai mult.

– Cum vedeţi tinerii de azi?
– Au multe cunoştinţe în materie de specialitate. Dar, dacă vorbim despre demnitate, cultură, etichetă, morală, e complicat. Lipseşte tăria de caracter. Libertatea este confundată cu libertinajul, este înţeleasă greşit. Ceea ce se inventează, ei doresc să implementeze imediat, fără ca să se gândească dacă lumea este pregătită pentru această implementare. Să luăm exemplul internetului, TV. Ele informează, dar formează ceva moral, cultural? Cine ne mai învaţă în zilele noastre ce înseamnă demnitatea, logica, ce este bogăţia materială şi cea spirituală? Nu în zadar un teolog spunea că sfârşitul lumii va veni atunci când oamenii vor înceta să comunice unii cu alţii. Când spun comunicare nu mă refer doar la sensul primar al acestui cuvânt. Este vorba despre relaţia dintre oameni, despre existenţa în comuniune.

– Medicina de la noi „scârţâie” destul de tare. Nu mă grăbesc să spun că e doar vina medicilor, pentru că aceştia nu au uneori necesarul pentru a salva vieţi, nu au aparataj performant… Ce îi lipseşte cel mai mult medicinei noastre?
– Omenia! Ne mai lipseşte respectul şi demnitatea. Suntem suprasaturaţi de teorie. Obişnuim să vorbim în activitatea medicală despre etică, despre valori, norme morale, dar ele rămân la nivel de teorie. Nu-i respectat omul, nu-i respectată demnitatea lui. Totodată, nu fiecare îşi îndeplineşte rolul său social. Care este rolul social al medicului? Să fie dezvoltat multilateral. Să fie specialist, spre exemplu, nu doar în cardiologie, dar şi în economie medicală, morală, politologie. El trăieşte într-o societate în care sunt necesare toate aceste aspecte. Medicul nu trebuie să facă diferenţe între bogaţi şi săraci, între persoanele de confesiuni religioase diferite, să nu fie indiferent faţă de omul pe care îl îngrijeşte. Alt rol social al medicului constă în tratarea pacientului fără a ţine cont de propriile interese, precum sunt banii. Dacă noi toţi – medicii, preoţii, profesorii, politicienii – ne vom respecta rolul nostru social, atunci lucrurile ar merge incomparabil mai bine.

– Asta, chiar dacă nu avem destui bani pentru infrastructură, pentru tehnică medicală performantă sau pentru drumuri?
– În ţara noastră nu există criză economică, în ţara noastră există criză morală! Dacă nu există cultură în economie, ar putea fi posibilă o repartizare corectă şi echitabilă a banilor? Nu cred. Dacă nu există moralitate în politologie, putem avea politicieni oneşti în RM? Nu. Există în zilele noastre moralitate în jurnalism? Câte partide politice – atâtea posturi TV. De ce există corupţie? Pentru că cineva vrea să fie foarte bogat. Dar aceasta ţine de moralitate… Când vedeţi că un om bolnav stă jos, de ce nu îl ridicaţi? Aşteptaţi bani pentru aceasta? Iată de ce vorbim de lipsă de moralitate şi de lipsa bunului-simţ. Biserica este văzută arhaică anume pentru că încearcă să educe aceste valori.

– Spuneţi nişte adevăruri îngropate în graba noastră de a găsi soluţii. Se pare că sunteţi în pas cu toate cele ce se întâmplă. Cum vă descurcaţi cu teologia, cu profesatul? Mai faceţi şi doctoratul în Bioetică?
– Prin disciplină fizică şi duhovnicească. Fără disciplină nu ne reuşeşte nimic.

– Homosexualitatea ţine de medicină sau de suflet?
– Homosexualitatea este o disfuncţie neurofiziologică, cu o vădită dezorientare de la firesc, de la exigenţele moralei creştine, iar cei care o posedă vor s-o transforme din viciu în normalitate. Este greşeala secolului. Omul îşi taie cu mâna sa continuitatea. Ne vom pomeni fără un nucleu al familiei.

– Există posibilităţi precum adopţia sau fertilizarea in vitro…
– Un copil trebuie să fie conceput în dragoste conjugală. Apoi, societatea nu este pregătită pentru aşa ceva. Ce să-i spun copilului meu, cum să-i explic ceea ce el va vedea în stradă din comportamentul homosexualilor?

– Să vorbim despre lucruri mai simple. Ce face preotul şi lectorul Ion Banari în timpul liber? Are vreun hobby?
– Petrec aproape tot timpul liber pe care îl am cu familia. Dacă e să vorbim despre hobby-uri, îmi place foarte mult fotbalul – este „patologia” mea morală. Nu pot fără fotbal (râde). Sunt pasionat de teologie şi etică.

– Mergeţi la nunţi, dansaţi?
– Merg, dar nu-mi place să dansez.

– Vă mulţumesc pentru timpul acordat. Ştiu că n-o să vă lăsaţi de preoţie, dacă asta ştiţi să faceţi cel mai bine.