INVESTIGAȚIE. Fabrici rusești de cetățenii românești sau cum îți „găsește” Kim din îndepărtata Bașchiria niște bunici în Basarabia, pentru 7500 de euro

HotNews.ro dezvăluie pe ce se bazează firmele care le promit rușilor obținerea frauduloasă a cetățeniei română și care sunt vulnerabilitățile unui sistem creat pentru a repara o nedreptate istorică, dar este folosit și în scopuri ilegale.

În biroul său din îndepărtata Ufa, capitala Republicii Bașchiria din Federația Rusă, Akerov Kim vorbește la telefon cu o potențială clientă.

Omul de afaceri îi explică în limba rusă unei femei care s-a recomandat „Xenia” cum poate să-i facă rost de cetățenie română, atât pentru ea, cetățean moldovean, dar și pentru sora mai mare și soțul acesteia, cetățeni ai Federației Ruse.

Kim este managerul companiei Mirsee care, oficial, se ocupă cu facilitatea emigrării rușilor. Printre serviciile oferite se numără și obținerea cetățeniei române.

Clienta cu care Kim era la telefon fusese sunată chiar de acesta, după ce femeia intrase pe site-ul firmei și lăsase acolo un mesaj în care ceruse mai multe detalii privind serviciile prestate.

Curiozitatea „Xeniei” era îndreptată în special asupra faptului că această companie, cu sediul declarat aproape de granița cu Kazahstanul, promitea „redobândirea cetățeniei române” pentru ruși, chiar dacă aceștia nu aveau rădăcini românești.

Screenshot de pe site-ul Mirsee. Traducerea paginii din limba rusă a fost făcută cu Google Translate

Practic vorbim aici despre folosirea abuzivă a articolului 11 din Legea privind dobândirea cetățeniei din România care se referă la persoanele ce dovedesc faptul că părinții, bunicii sau străbunicii lor s-au născut pe teritorii care au aparținut României până în 1940 (de exemplu, Basarabia sau Bucovina de Nord- Cernăuți) dar și-au pierdut cetățenia din cauze neimputabile lor (anexarea acestor teritorii de către URSS).

„- „Xenia”: Cum demonstrăm, așadar, că am avut rude pe teritoriul României până în 1940?

– Kim: V-am dat lista documentelor pe care trebuie să le strângeți. Treaba noastră va fi nu doar să întocmim un dosar, dar și să căutăm rudele. În listă este menționat certificatul de naștere al părinților dumneavoastră.

Acolo sunt menționați bunicii, pentru care noi vom căuta informații prin arhive. Milioane de oameni s-au născut în perioada 1917-1940. Este o arhivă întreagă. Noi căutăm după numele de familie, după anumiți „parametri”. Noi găsim și eliberăm un document, adevărat, al unui om existent cu parametrii potriviți și apoi apostilăm acest document.

– „Xenia”: Spuneți dacă asta este legal, pentru că nu vreau să am probleme…

– Kim: Sigur că e legal. Este un document eliberat de arhiva Serviciului Stării Civile (n.r.- din Republica Moldova), cu toate ștampilele și apostilă. Știți ce e apostilarea- este confirmarea din partea statului a veridicității unui document. Orice verificare, chiar și din partea Interpolului, deși e mai puțin probabil că va fi asta, va confirma aceste documente.

– „Xenia”: Adică voi găsiți în arhive persoanele potrivite după anumiți parametri și le prezentați drept rudele mele?

– Kim: Da, complet după parametri. Nu suntem o companie care cu 3-4 mii de euro desenează documentele în photoshop”.

Managerul firmei din Ufa pretindea astfel că îi va inventa clientei sale și familiei acesteia din Rusia rădăcini românești, în așa fel să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei românești, care vorbește despre redobândirea cetățeniei pentru „descendenți de până la gradul 3”.

Mai departe, „Xenia” a vrut să afle cum va putea totuși depune jurământul atâta vreme cât nu cunoaște limba română. Kim i-a explicat că are un curs gratuit de studiere selectivă a limbii române, anume pentru depunerea jurământului și pentru a răspunde la întrebările membrilor Comisiei de Cetățenie (n.r- din România).

„Textul jurământului nu trebuie învățat, trebuie doar repetat după ceea ce este scris. Trebuie să știți limba doar pentru a răspunde la întrebări. Nu există o lista de întrebări prestabilită. Nu e neapărat să știți ce să răspundeți, important e să înțelegeți. De exemplu, răspunsul poate fi: „eu nu am trăit în România, eu nu pot să știu asta”, i-a explicat directorul companiei.

Toate aceste servicii ar fi costat-o pe „Xenia” 7500 de euro, bani care însă ar fi fost returnați în caz de eșec.

„Xenia” se lămurise deja, dar în momentul în care se pregătea să închidă convorbirea, afaceristul s-a hotărât să pluseze cu o nouă ofertă:

„Jurământul este cea mai importantă parte, nu colectarea documentelor. Aproape 30% dintre candidați sunt refuzați în obținerea cetățeniei pentru că nu sunt gata după criteriul de limbă. Moldovenii nu au aceste probleme, pentru că limba lor este foarte asemănătoare, aș spune chiar identică.

Puteți învăța limba special pentru jurământ. Dar este și o altă opțiune, garantată. Asta nu costă puțin, dar eu răspund cu capul meu. Prețul este de 5500 de euro pentru fiecare solicitant care are peste 18 ani. Avansul este 500 de euro.

Confirmați că veți depune (jurământul – n.r.) fără limbă. Veniți liniștită la jurământ, cu invitația, cu documente. Intrați. Vă așezați. A cântat imnul. V-au chemat. Președintele (Comisiei pentru Cetățenie – n.r.) nu vă va întreba nimic. O să vă spună: “Citiți jurământul”. Cuvântul cheie este „citiți jurământul”.

Dacă spune asta, gata, cetățenia este în buzunarul dumneavoastră. El nu va întreba nimic, el deja știe. Evident că acești bani nu ajung la mine, sunt pentru „tovarășul președinte”. Este vorba de membrii Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției (…) Sunt români, dar sunt, la fel, oamenii din Europa de Est, ei iubesc banii”, a spus Kim.

Discuția dintre „Xenia” și Kim s-a încheiat, urmând ca femeia să se sfătuiască cu rudele din Rusia pentru a vedea dacă vor continua demersurile.

Ce nu știa Kim este faptul că „Xenia” este un reporter HotNews.ro care documenta modul în care cetățenia română a ajuns o marfă scoasă la vânzare în Federația Rusă, mai ales după 24 februarie 2022.

Ca exemplu, serviciile promise de Mirsee sunt promovate pe canalul de YouTube al cunoscutei jurnaliste ruse Xenia Sobchak, cu peste 3,2 milioane de abonați. Ai putea zice că vorbim despre o firmă cu experiență dacă a ajuns să-și facă reclamă pe canalul unei vedete. De altfel, chiar Kim i-a spus „Xeniei” de la HotNews.ro că lucrează în domeniul perfectării documentelor pentru cetățenie de mai bine de șapte ani.

Verificarea modului în care se redobândește cetățenia română, condiție și pentru includerea României în programul Visa Waiver

Avantajele obținerii cetățeniei unui stat membru al UE sunt evidente pentru ruși. După începutul războiului și mobilizarea lansată de Putin mizele au crescut exponențial.

În acest context, într-un răspuns din 12 octombrie 2022, la o interpelare făcută de deputatul USR Ștefan Lorincz, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a confirmat că în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care au depus cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1590. În 2021 numărul cererilor a fost 2017, iar în 2020- 1032.

În ceea ce privește numărul cererilor aprobate pentru cetățeni născuți în Rusia, acesta a fost 687 în 2022, 819 în 2021, 952 în 2020.

În răspunsul trimis deputatului Lorincz, ANC recunoaște că și faptul că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.”

De asemenea, ANC mai precizează că în ceea ce privește accederea la programul Visa Waiver „partea americană a solicitat părții române dezvoltarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie, inclusiv cetățenii moldoveni, au făcut dovada certă a ascendenței dintr-un fost cetățean român, precum și că au o identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română”.

Subiectul acordării suspecte a cetățeniei române pentru persoane din fosta URSS nu este însă unul nou, apărut după invazia Ucrainei de către armata lui Putin.

În 2019, un raport al Corpului de control al ministrului Justiției, Ana Birchall, citat de publicația VICE România, dezvăluia existența unui sistem paralel de înregistrare a cererilor de cetățenie, care încalcă prevederile legale, și, deseori, fără să verifice dacă actele depuse sunt autentice.

Raportul menționa și „vulnerabilitățile de corupție” din ANC și faptul că cei mai mulți solicitanți de cetățenie proveneau din Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Belarus.

„Au fost două controale, iar rapoartele respective au ajuns la Parchetul General și DNA. Nu știu ce s-a întâmplat mai departe cu ancheta respectivă”, mi-a confirmat fostul ministru al Justiției Ana Birchall.

Am solicitat aceste informații la Parchetul General care ne-a răspuns că, în respectivul dosar, în ianuarie 2020 procurorii și-au declinat competența către DNA și că vom primi răspunsuri de la această instituție. Până la momentul publicării articolului aceste precizări nu au venit.

De asemenea, Parchetul General ne-a informat că în perioada 2019-2023 nu au mai existat alte sesizări referitoare la acordarea cetățeniei române unor cetățeni ruși, ucraineni etc prin folosirea frauduloasă a articolului 11 din Legea cetățeniei.

(UPDATE:DNA ne-a răspuns solicitării și ne-a precizat că în dosarul respectiv, „la data de 16 iunie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării conform art. 16 alin. 1 lit. a („fapta nu există”) și c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală.

De asemenea, a mai fost dispusă disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzelor disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, pentru continuarea cercetărilor în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența acestor unități de parchet”).

Cum am încercat să luăm legătura cu un reprezentant al firmei Mirsee din București

Blocul din Piața Victoriei unde Mirsee pretinde că ar avea sediu în București. FOTO: HotNews.ro

Revenind la cazul companiei Mirsee, al cărui director i-a spus reporterului HotNews.ro că-i poate face rost de cetățenie română pentru 7500 de euro, această firmă are și un sediu declarat în București, pe Calea Victoriei nr 155, potrivit propriului site.

La adresa respectivă am găsit un bloc cu multe scări în care, într-adevăr, sunt sedii de firme, judecând după anunțurile postate la intrare. Multe sunt studiouri de videochat. Compania Mirsee nu are însă nicio firmă la vedere.

Mai departe, am sunat pe numărul de WhatsApp afișat pe site, de data asta în calitate jurnaliști. Ni s-a răspuns să scriem ce anume vrem, în limba engleză. Am cerut să ne întâlnim cu un reprezentant al firmei din București, dar răspunsul a fost să luăm legătura cu „the head office”.

Am cerut apoi un număr de telefon al sediului central și, surpriză, am primit, tot pe WhatsApp, un screenshot cu datele de contact ale unei alte firme „International Expert”.

După câteva secunde, dându-și probabil seama de eroarea făcută, persoana de la celălalt capăt al convorbirii a șters mesajul.

La o simplă căutare pe Google am aflat că „International Expert” este tot o companie care promite obținerea cetățeniei române pentru persoane din CSI și care are birouri în Moscova, Kiev, Minsk, Almatâi (Kazahstan), Sofia și București. Despre ceea ce face „International Expert” a scris anul trecut și publicația Libertatea.

Am sunat pe WhatsApp la numărul de telefon al biroului „International Expert” din România, dar când am spus în limba engleză cine suntem și ce dorim ni s-a închis telefonul (deși persoana care a răspuns în rusă a pretins că știe și engleza).

Care sunt vulnerabilitățile procesului de redobândire a cetățeniei române?

Chiar dacă beneficiază de o promovare la un nivel înalt, așa cum e canalul de Youtube al vedetei Xenia Sobchak, nu putem ști cu siguranță dacă serviciile promise de compania Mirsee chiar se materializează.

Pe de altă parte, nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva existența unei astfel de afaceri demonstrează că avem vulnerabilități reale, atât în România, cât și în Republica Moldova în privința acordării cetățeniei române pe baza unor acte contrafăcute.

Vulnerabilități care, practic, pot pune un pașaport românesc în mâinile unei persoane rău-intenționate. Asta chiar dacă, teoretic, cererile de cetățenie sunt verificate și de alte instituții, cum ar fi SRI.

Presa din Moldova menționează că pe 3 martie 2023 un grup de persoane care se ocupau cu obținerea frauduloasă de acte pentru redobândirea cetățeniei române a fost arestat de procurori.

Dacă intri pe internet vei descoperi multe firme din Moldova care intermediază obținerea cetățeniei române. Am sunat la prima care ne-a ieșit în cale (numele nu are relevanță) și am cerut detalii pentru niște pretinse rude din Odesa care acum ar locui la Moscova.

Am căutat calea legală pentru a încerca să înțelegem unde anume este vulnerabilitatea pe care o pot specula afaceriști precum Akerov Kim din Ufa.

Angajata firmei de consultanță cu care am vorbit ne-a explicat că pentru a dovedi descendența românească a rudelor din Moscova am avea nevoie de actele unui „bunel” sau „străbunel” etc care s-a născut pe teritoriul României până în 1940 (certificate de naștere, de deces, de căsătorie).

Dacă nu avem așa ceva, atunci ne trebuie niște nume și date „măcar aproximative” despre rudele românești ale persoanelor din Rusia, iar cineva de la firma respectivă poate merge, în baza unui mandat, la arhiva Stării Civile pentru a obține duplicate după aceste acte.

Duplicatele sunt apoi legalizate și în cele din urmă apostilate de Ministerul Justiției. Ulterior, urmează programarea și depunerea dosarului la unul din sediile ANC din București, Iași sau Suceava.

De asemenea, dosarul se poate depune, pentru rudele noastre aflate în Rusia, și la consulatul românesc de la Moscova. Cât costă toată afacerea? Cel puțin 2000 lei moldovenești, adică în jur de 100 de euro.

Angajata firmei de intermediere ne-a mai făcut două precizări importante: prima ar fi că dacă există deja rude care și-au redobândit cetățenia română se pot folosi actele acestora și pentru oamenii din Moscova.

De asemenea, ne-a mai spus că dacă la Starea Civilă nu se găsește un anumit act doveditor, de exemplu certificatul de naștere al „bunelului”, atunci se eliberează o așa-numită „negație” pe care o putem depune la dosarul de cetățenie.

Cu o singură negație, ne-a mai spus femeia, dosarul poate merge mai departe, urmând ca funcționarii de la ANC să decidă dacă au sau nu suficiente acte pentru dovedirea descendenței românești.

În ceea ce privește cum anume este protejat de fraudă tot acest proces, am solicitat un punct de vedere oficial la Serviciul de Stare Civilă din Moldova, dar până la data publicării acestui articol nu am primit încă un răspuns.

Ce am reușit să aflăm este că vorbim, totuși, despre o arhivă fizică, care conține acte din 1922 până în zilele noastre. În mod evident, lipsa digitalizării este un handicap, iar România ar trebuie să ajute Moldova, spune deputatul Ștefan Lorincz care vrea să promoveze o inițiativă legislativă în acest sens, pentru că este „o problemă de interes național”.

Un român din Moldova care și-a obținut cetățenia cu articolul 11, în urmă cu mai mulți ani, ne-a povestit că, deoarece numele tatălui său era scris greșit, „funcționara de la Starea civilă din Moldova a deschis un catalog și a modificat cu pixul, în loc de „î” a pus „i”. Deci, da, pot fi atribuite identități și cu pixul”.

Cum se apără Autoritatea Națională pentru Cetățenie: în ultimele șase luni am respins 409 dosare cu acte false

Autoritatea Națională pentru Cetățenie, instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției, a răspuns întrebărilor HotNews.ro. Prezentăm mai jos, informațiile cele mai importante din adresa pe care ANC ne-a trimis-o la solicitarea noastră:

• În ceea ce privește raportul Corpului de control din 2019, care vorbea despre existența unui sistem paralel de depunere a dosarelor de obținere a cetățeniei, ANC susține că a remediat situația și că „începând cu 2020 depunerea cererilor privind cetățenia română s-a realizat doar în baza programărilor online”.
• De asemenea, mai precizează ANC, începând cu data de 20.03.2023, a fost lansată aplicația programarecetatenie.eu, „care oferă funcționalități noi pentru posibilitatea verificării și vizualizării programării imediat după finalizarea acesteia.”
• De la începutul războiului (24 februarie 2022) până pe 8 mai 2023, 5429 cetățeni ruși au depus cereri de dobândire a cetățeniei române, care în acest moment se află în curs de soluționare. Dintre aceștia, marea majoritate, adică 5306, sunt în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române.
• În perioada 1 ianuarie 2022- 8 mai 2023, 1078 cereri de dobândire a cetățeniei române depuse de cetățeni ruși au fost aprobate, prin ordin al președintelui ANC, dintre care 1015 în baza articolului 11. Aceste cereri au fost înregistrate în perioada 2016-2021.
• În aceeași perioadă, 137 de ruși au depus și jurământul de credință la sediul ANC (instituția ne-a mai precizat că jurământul de credință se poate depune și la sediile misiunile diplomatice din străinătate, dar aceste informații pot fi cerute doar Ministerului Afacerilor Externe).
• În perioada 1 ianuarie 2021- 8 mai 2023, Comisia pentru cetățenie a propus respingerea unui număr de 1039 cereri privind cetățenia română depuse de cetățeni ruși.
• În ceea ce privește modul în care se protejează de folosirea unor acte frauduloase, ANC susține că în noiembrie 2022 a fost semnat la București un Memorandum de colaborare cu Agenția de Servicii Publice din Republica Moldova care „vizează facilitarea procedurilor de verificare a actelor de stare civilă emise de autoritățile moldovene și depuse de către solicitanți în susținerea cererilor de dobândire/ redobândire a cetățeniei române”.
• De asemenea, pe 23 martie 2023, la Chișinău a fost semnat și un act adițional privind aspecte tehnice de eficientizare a colaborării dintre cele două instituții în scopul facilitării și dinamizării schimbului de informații.
• Concomitent a fost extins sprijinul acordat de Biroul Național Interpol în activitatea de verificare în străinătate a autenticității actelor emise de autorități străine și depuse în susținerea cererilor de redobândire a cetățeniei române.
• În cazul a 409 dosare de redobândire a cetățeniei române, autoritățile emitente ale actelor de stare civilă din străinătate au confirmat în ultimele șase luni suspiciunile de fals. În toate aceste cazuri dosarele au fost respinse și au fost sesizate organele de cercetare penală competentă.
• În ceea ce privește firma Mirsee, ANC precizează că „nu a identificat nicio relaționare cu aceasta”. Potrivit legii, cererea de dobândire a cetățeniei se depune doar personal sau prin mandatar, numai persoană fizică, în baza unei procuri notariale. De asemenea, din 2016 până în prezent, nu au fost înregistrate cereri depuse în numele solicitanților de cetățenie, în baza unor procuri notariale, de către Kim Akerov.