Lichidatorul numit de Banca Naţională a Moldovei (BNM), Grigore Olaru, a declarat pentru TIMPUL că procesul de recuperare a datoriilor decurge anevoios. El a admis posibilitatea că licitaţiile pentru comercializarea patrimoniului băncii falimentate ar putea dura chiar şi anul viitor. Pe de o parte, criza financiară, pe de alta, costul mare al bunurilor expuse spre vânzare sunt două motive principale pentru care agenţii economici nu se grăbesc să facă asemenea achiziţii. „Procesul merge anevoios, nimeni nu se avântă să arunce bani pe imobile, mai ales când efectele crizei financiare încă se resimt”.
Astfel, potrivit lichidatorului Grigore Olaru, din cele 264 de licitaţii organizate, doar 20 s-au soldat cu succes. „Suma bunurilor vândute în cadrul licitaţiilor constituia la mijlocul lunii decembrie aproape 9 mln. lei”, precizează Olaru.
Lista bunurilor expuse spre licitaţie este destul de vastă: apartamente în blocuri de locuit, clădiri nelocative sau terenuri. „Dacă se întâmplă să nu participe nimeni la licitaţie, suntem nevoiţi să coborâm preţurile, dar oricum, acestea nu se pot vinde mai ieftin decât valoarea estimată. De multe ori, licitaţiile organizate sunt declarate nevalide, deoarece nu întrunesc numărul necesar de participanţi”, spune lichidatorul.
Datorii în valoare de 500 milioane de lei
Potrivit BNM, suma pe care „Investprivatbank” SA trebuie s-o restituie Băncii de Economii atinge 500 mln. lei. IPB a rămas datoare după ce, potrivit BNM, a ajuns în proces de insolvabilitate şi nu şi-a mai putut onora obligaţiile faţă de deponenţii săi. Banca de Economii a cumpărat IPB şi a preluat toate activele şi pasivele băncii falimentare, obligându-se să achite banii deponenţilor. În cadrul unor declaraţii de atunci, viceguvernatorul BNM, Emma Tăbârţă, menţiona că cea mai bună cale de vindere a băncii este cea care va asigura un rezultat bun cât mai repede. Decizia de a scoate la mezat IPB a fost adoptată în anul 2009, în cadrul unei şedinţe de guvern prezidată de fostul premier comunist, Zinaida Greceanâi.
După un an şi jumătate, situaţia însă nu s-a schimbat prea mult. Banii pentru achitarea datoriilor vin greu nu doar din licitaţii. O sumă impunătoare urmează a fi returnată şi în urma proceselor de judecată cu aşa-zişii rău-platnici. Solicitată de TIMPUL, BNM informează că „până acum au fost intentate circa 80 de acţiuni în instanţele de judecată privind recuperarea mijloacelor băneşti împrumutate din contul bunurilor gajate – a fost aplicat sechestru asupra mijloacelor financiare şi altor bunuri ale debitorilor băncii. De asemenea, au fost intentate 19 dosare penale”.
Lichidatorul a ţinut să nu facă publice numele celor care au luat credite şi nu le-au mai rambursat nici până azi. El motivează că, în prezent, se derulează procese de judecată şi „nu ar fi relevantă dezvăluirea unor informaţii până când instanţa nu se va pronunţa”. Ca excepţie, Grigore Olaru a menţionat numele şoferului fostei bănci, Fiodor Chebici, şi a secretarei despre care TIMPUL a scris anterior că ar fi împrumutat sume impresionante de bani pe care nu le-au mai întors. Suma creditelor oferite de IPB constituie 933,1 mln. lei.
Potrivit BNM, în urma acţiunilor întreprinse de lichidator au fost restituite doar 77,5 milioane lei. „Niciun dosar nu a fost finalizat şi nici nu putem vorbi de un termen fix”, a mai spus Olaru, ceea ce înseamnă că procesul de restituire a acestor bani va fi la fel de îndelungat.
Cine stă în spatele businessului bancar al „Investprivatbank”?
Cu ceva timp în urmă, presa din România a scris despre faptul că în spatele businessului bancar al IPB a stat controversatul om de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu (SOV). În luna septembrie a anului trecut, cele cinci firme acţionare ale IPB, dintre care Tabor Projects Limited, care deţinea pachetul majoritar de acţiuni şi care se presupune că ar fi a lui SOV, au acţionat în judecată Guvernul R. Moldova şi BNM. Motivul invocat a fost ilegalitatea deciziei BNM de retragere a licenţei de activitate a IPB. În presă s-a mai vehiculat ideea precum că SOV ar fi investit sume enorme de bani pe care i-ar fi pierdut în urma acestei decizii, catalogate de el drept ilegale. Curtea de Apel a respins acţiunea în judecată a firmelor româneşti ca fiind una nefondată.
Cine şi-a dorit prăbuşirea BC „Investprivatbank”?
Pe data de 19 iunie 2009, BNM a decis retragerea licenţei BC „Investprivatbank” SA pe motiv că aceasta ar fi promovat „un management neadecvat”. Decizia a fost adoptată de guvernul Greceanâi şi de fostul guvernator al BNM, Leonid Talmaci. Ulterior, IPB a fost cumpărată de Banca de Economii, al cărei acţionar majoritar este statul. Potrivit celor care au adoptat decizia, aceasta este una corectă, întrucât au avut de câştigat deponenţii băncii cărora urmau să le fie restituite integral sumele din depozite. Presa a scris de nenumărate ori despre faptul că decizia de cumpărare a IPB a fost adoptată de conducerea comunistă pentru a nu pierde încrederea electoratului înainte de alegerile din 29 iulie 2009, lucru neinfirmat de fosta guvernare.
Solicitată de TIMPUL să spună din ce bani acoperă Banca de Economii deficitul bugetar, BNM a răspuns prompt: „Eventualele pierderi ale unei bănci urmează a fi acoperite din capitalul propriu al acesteia. Banca de Economii dispune de resurse financiare proprii suficiente pentru a absorbi eventualele pierderi chiar şi în cazul în care nu-şi va putea recupera pe deplin datoriile”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
