„Există un termen inventat de francezi, «chambre», adică şambrare, pe româneşte. Termenul provine de la cuvântul «chambre», cameră. Ştim că în Evul Mediu vinurile care erau aduse din pivniţă aveau vreo 10 grade . Ca să le simţi mai bine aromele şi toate celelalte elemente gustative, vinurile trebuiau aduse la o temperatură optimă”, explică bloggerul Casian pe snoblesse.ro, blogul care-şi propune să-şi informeze cititorii cu privire la ceea ce beau.

Temperatura optimă era temperatura camerei, însă există o diferenţă foarte mare între situaţia de atunci şi cea de acum: astfel, în Evul Mediu temperatura unei camere atingea 16-18 grade Celsius, în timp ce astăzi standardul este în jur de 19-21 grade Celsius. „Al doilea lucru importante este că fiecare vin are o temperatură optimă de servire, la care toate caracteristicile ating un nivelul maxim. Pentru că există o diversitate foarte mare de vinuri, s-au întâlnit nişte oameni mai deştepţi decât mine şi au stabilit că există câteva categorii de vinuri şi pentru fiecare categorie există o temperatură optimă de servire”, spune Casian.

Albele – reci, roşiile la temperatura camerei

“Potrivit convenţiei, vinurile albe şi rose se servesc reci, iar cele roşii se servesc la <temperatura camerei>, un termen destul de vag”, se arată pe crameromania.ro.
Astfel:
– Vinurile albe şi rose seci trebuie servite reci: 8-12° C
– Vinurile albe demidulci, licoroase, vinurile spumante, şampania se servesc la temperaturi mai scăzute: 6-8°C
– Vinurile roşii, uşoare se servesc la temperatura subsolului: 10-12° C
– Vinurile roşii, tari, corpolente se servesc la temperatura încăperii: 18-19° C

Excepţii de la regulă

“De regulă, cu cât mai cald este vinul, cu atât mai mulţi compuşi volatili emite şi cu atât mai puternice par aromele. Un vin roşu servit prea cald, să zicem la 24 ᵒC, va intra în procesul ireversibil de oţetire si rasuflare”, arată sursa citată. Astfel, regulile enunţate mai sus au şi excepţii: “Vinurile albe corpolente (Chardonnay, Viognier, Semillon, cele de pe Ron şi multe vinuri albe grele, din climate calde) vor fi alterate de o răcire asiduă. Din contră, vinurile roşii usoare (Pinot Noir, Beaujolais, multe vinuri cu maturitate timpurie) pot fi foarte plăcute şi răcoritoare, dacă sunt puţin răcite”. După servirea vinului, temperatura lui creşte cu 1ᵒC la fiecare trei minute, până când ajunge la temperatura camerei. Să nu uităm că, odată ajuns în gură, vinul se încălzeşte în mod inevitabil. Un amestec de gheaţă şi apă este mult mai eficient decât cuburile de gheaţă care ating doar o mică parte din suprafaţa sticlei.

sursa: adevarul.ro