Respectiva decizie a intrat în vigoare după ce a fost publicată în „Monitorul Oficial”, la data de 4 noiembrie, însă după această acţiune semnele de întrebare în rândul agenţilor economici care prestează servicii în domeniul IT nu au întârziat să apară. Dilema constă în faptul că „StarNet” într-adevăr prestează serviciu de televiziune prin cablu, dar este vorba doar de circa 350 de clienţi din oraşul Ungheni. De facto, în vizorul CCA a rămas „StarNet Television”, la care accesul se face prin intermediul internetului şi care reprezintă un serviciu de nouă generaţie – IP Television (IPTV).

Din punct de vedere tehnic, televiziunea IPTV permite vizualizarea unui număr mai mare de canale TV decât cele recepţionate prin cablu TV sau antenele-satelit, o calitate a imaginii şi a sunetului superioară şi accesarea unor funcţii precum vizualizarea în reluare a programelor TV din ultimele 48 de ore, ghid electronic al programelor, posibilitatea de a comanda vizualizarea unor anumite filme sau emisiuni TV.

Făcând recurs la legislaţia în vigoare, avocatul Victor Panţâru susţine ideea că acest tip de serviciu nu este licenţiat, iar acţiunile CCA denotă faptul că sunt confundate două tipuri de servicii distincte: televiziunea prin cablu şi televiziunea IPTV, cel din urmă nefiind reglementat de vreun act normativ din R. Moldova.

În susţinerea acestei supoziţii este şi afirmaţia lui Victor Burunsus, consultat în domeniul dezvoltării afacerilor, constatând faptul că actualul Cod al Audiovizualului nu reglementează televiziunea prin internet şi, prin urmare, imixtiunea CCA în activitatea societăţilor care furnizează servicii de distribuţie de conţinut media în internet poate fi mai degrabă privită ca o tentativă de limitare a libertăţii antreprenoriale şi libertăţii internetului care nu cunoaşte hotare teritoriale.

„Internetul este o reţea globală, care permite libera exprimare dincolo de orice hotare şi care se dezvoltă fulminant datorită faptului că utilizatorii au acces nelimitat şi chiar să-şi facă, la dorinţă, conţinutul media personalizat. Ţările care aplică bariere sau filtre în calea conţinutului se autocondamnă la stagnare tehnologică”, a spus Victor Burunsus.

„Acţiunile CCA sunt îndreptate în alte direcţii”

În ceea ce priveşte acţiunea CCA de a trimite la organele de aplicare a legii – Procuratura Generală, MAI, CCCEC, IFPS, ANRCETI, CNPF, MTIC şi Ministerul Finanţelor – o scrisoare cu solicitarea de „a opri” încălcarea legislaţiei de către Compania „StarNet”, datată cu 8 noiembrie, avocatul Victor Panţâru a remarcat:

„Sesizarea respectivă poate fi interpretată puţin abuzivă şi ca o presiune asupra agenţilor economici în vederea eliminării concurenţilor direcţi, precum ar fi compania „Moldelecom”, care prestează aceleaşi servicii de Televiziune Digitală IPTV”.

Potrivit avocatului Panţâru, în mod normal, CCA are dreptul şi chiar obligaţia să sesizeze organele de drept cu referire la încălcarea anumitor prevederi, în momentul în care sunt depistate, însă, în circumstanţele date, primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă CCA este să facă un studiu sau un document oficial în adresa Parlamentului, care constată deficienţa de reglementare în cadrul legislaţiei naţionale şi să vină cu un proiect în acest sens, proiect care ar aduce puţină claritate în domeniu.

„Dar noi vedem că acţiunile CCA sunt puţin îndreptate în alte direcţii decât conform logicii lucrurilor şi cred că CCA s-a grăbit atunci când a sesizat organele de drept, fie din oficiu, fie la ordinul cuiva”, a afirmat Panţâru.

Invitaţie la telefon

Conform aceleiaşi decizii emise de Consiliu, din 24 octombrie, pentru examinarea rezultatelor controlului activităţii întreprinderii, efectuat la 20.09.2011, reprezentanţii „StarNet” SRL au fost invitaţi, conform procedurii, de către colaboratorul Direcţiei Expertiză şi Licenţiere verbal, prin telefon, să participe la şedinţa publică a CCA pentru a oferi unele lămuriri în problema dată.

În acest sens, avocatul Victor Panţâru a spus că invitaţia prin telefon este total neavenită în cadrul respectiv, pentru că o asemenea invitaţie nu poate fi probată. „În asemenea situaţii, trebuie să fie o citare clară, elaborată de organul emitent, problema pe care este citată respectiva persoană sau companie şi, eventual, cu solicitarea de a aduce câteva explicaţii sau documente suplimentare în vederea soluţionării neînţelegerii”, a menţionat avocatul Panţâru.

Lipsa cadrului legal din RM „frânează” inovaţia în domeniul IT

De aceeaşi partea a baricadei, în acest caz, sunt şi declaraţiile lui Tudor Darie, consilierul prim-ministrului Vlad Filat pe domeniul tineret şi tehnologii informaţionale: „În acest moment nu este un cadru de reglementare în ceea ce priveşte televiziunile on-line sau a celor retransmise prin intermediul internetului şi, în acest caz, există semne de întrebare referitor la competenţele pe care le are sau nu le are CCA pentru mediul on-line”.

Potrivit lui Tudor Darie, cel mai indicat ar fi să fie analizată legislaţia RM, dar şi practicile internaţionale şi tendinţele de dezvoltare a televiziunii on-line, în încercarea de a găsi o reglementare care ulterior să fie propusă din partea Guvernului către Parlament sau să fie iniţiată de către comisia parlamentară de profil şi să prevină astfel de conflicte pe viitor.

„Autorităţile statului trebuie să încurajeze iniţiativele care vin din mediul privat, în special cele din domeniul noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţii, deoarece ele propun soluţii inovatoare la necesităţile pe care le au cetăţenii”, a completat Tudor Darie.

La rândul său, Victor Burunsus are o recomandare clară în acest sens, şi anume că prezentul Cod al Audiovizualului poate fi îmbunătăţit printr-o menţiune explicită precum că „sub incidenţa acestuia (Codul Audiovizualului – n.r.) nu cade distribuţia de conţinut media prin mijloace tehnice care nu utilizează resurse publice limitate, adică frecvenţe radio”.

„Se găsesc reglementările corecte pentru anumite situaţii”

Conform consilierului prim-ministrului, dacă o companie propune un pachet prin care cetăţeanul are posibilitatea să-şi aleagă singur televiziunea pe care îl interesează, la o calitate mult mai bună, autorităţile trebuie să încurajeze astfel de iniţiative şi „să nu pună beţe în roate”.

„Cred ca aici este greşeala pe care o face CCA: ei mai degrabă se plasează în postura de „a pune beţe în roate” unui agent economic, decât să acţioneze cu calm, să încurajeze şi să găsească soluţii pentru problemele create. Cu noile tehnologii informaţionale – un domeniu atât de inovator şi care se dezvoltă atât de rapid – niciun stat nu reuşeşte să ţină pasul. Respectiv, se intervine post-factum şi se găsesc reglementările corecte pentru anumite situaţii”, a spus Tudor Darie.

De asemenea, consilierul Tudor Darie a precizat că „StarNet” a găsit o nişă liberă, care nu este reglementată şi că, ceea ce nu este interzis de lege, este permis. „Ca autorităţi, trebuie să intervenim cât mai rapid cu reglementările de rigoare, care să creeze condiţii egale de activitate pentru agenţii economici din acest domeniu şi să prevenim astfel de conflicte pe viitor”, a spus consilierul prim-ministrului.

V.P.