În urma acestei petiţii, facturile, cel puţin de un singur tip, sunt perfectate în ambele limbi – română şi rusă. Totodată, vă reamintim un alt articol din TIMPUL, în care descriam povestea unei angajate de la ÎS „Poşta Moldovei”, care a fost „apostrofată” că vorbeşte cu clienţii săi doar în română, iar regula bine-ştiută este că „clientul are tot timpul dreptate”. Alina, femeia la care facem referire, s-a conformat regulilor de a discuta în ambele limbi „de stat”. Conflictele, în care figurăm ades ca învinşi sunt generate de Legea funcţionării limbilor, adoptată în anul 1989, care nu a fost nici până acum abrogată, deşi este una învechită, nu este conformă realităţilor noastre şi chiar mai mult, vine în detrimentul propriilor cetăţeni. Am încercat să aflăm de la politicienii noştri cât va dura acest „circ al circulaţiei limbilor” şi cum este posibilă funcţionarea unei legi, care face referire la expresii generale cum ar fi „limba maternă” sau „limbă acceptabilă”:
Maria Ciobanu, membră a Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
O iniţiativă legislativă în acest sens va apărea în curând pe agenda parlamentară. Spun acest lucru în cunoştinţă de cauză, deoarece chiar am răsfoit recent această lege şi mi-am dat seama că este cu adevărat învechită. Vom veni în curând, în cadrul Comisiei, cu o iniţiativă de a modifica mai multe articole din această lege, pentru ca ea să corespundă zilei de azi. Sintagmele de genul „limba maternă” sau „altă limbă acceptabilă” vor fi schimbate. Vom insista ca sintagma „limba maternă” să fie schimbată în „limba română”. Eu nu cred că trebuie să dai dovadă de curaj pentru a face acest lucru, trebuie pur şi simplu să fii sănătos la cap.
Ana Guţu, deputat PL, filolog
Această lege din 1989 trebuie abrogată. Însă orice tentativă de schimbare a ei se loveşte de articolul 13 din Constituţie. Sunt autoarea unui proiect de lege cu privire la politicile lingvistice, care este gata de mai bine de un an. Am motive să cred că el nu va avea cale de trecere, de vreme ce eu operez cu noţiunile de „limbă română” şi „limbă de stat”, care lipsesc din Constituţie. Sunt lingvist de profesie şi de aceea consider că este de datoria mea să prezint acest proiect, chiar dacă am unele reţineri. Rămâne de văzut ce soartă va avea.
Mihai Godea, deputat neafiliat
Avem o lege sovietică, pentru că şi bazele creării acestui stat sunt moştenire de la sovietici. Şi apoi, cred că nu se conştientizează importanţa atributelor statului, cum este drapelul, limba. Politicienii nu fac nicio schimbare din cauză că le este frică că vor pierde dividendele electorale.
Valeriu Munteanu, deputat PL
A fost o mare cucerire la acea etapă, în 1989, dar ea nu mai corespunde realităţii actuale. Există foarte multe articole care trebuie schimbate. Relaţiile sociale în RM nu mai sunt aceleaşi, iar statutul limbii române încă nu este clarificat. Probabil această lege a rămas în redacţia ei iniţială, din cauza prevederilor articolului 13 din Constituţie, care este unul ruşinos, după părerea mea. Din păcate, nu există voinţă politică la moment, iar unii guvernanţi nu îndrăznesc să purceadă la schimbarea acestui articol ruşinos. Fracţiunea noastră a pregătit o nouă redacţie a acestei legi, care va ajunge în curând în Parlament şi sperăm că va fi susţinută de colegi. În proiectul nostru de lege este prezentă expresia „limba română”.
Dumitru Diacov, deputat PD
Noi avem o Constituţie adoptată după independenţă… La noi lumea vorbeşte despre limbă când doreşte să se manifeste într-un fel sau altul. Eu aş spune că noi nu avem probleme practice cu funcţionarea limbii. Fiecare are dreptul să discute în ce limbă îi place. Noi nu putem să le îngrădim dreptul celor care deopotrivă consideră că vorbesc moldoveneşte sau româneşte… Aceasta este situaţia în RM. Vom vedea… poate şi vom schimba ceva.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
