Din păcate, însă, un fenomen similar nu s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte literatura de limbă română din Republica Moldova care mai este şi astăzi un fel de terra incognita pentru publicul de limba rusă. Inexistenţa acestor vase comunicante între scriitorii de limba română şi cititorii de limba rusă este regretabilă. Pentru că, mai ales acum, literatura de limbă română din Republica Moldova trăieşte un moment de vârf. Am putea vorbi chiar de un fel de renaştere literară naţională. Alături de nume cunoscute, s-au afirmat şi noi talente viguroase în toate genurile literare. Iată aşa au şi apărut două lumi culturale paralele: cea românească şi cea rusească. Aceasta se referă cu precădere la vorbitorii de limbă rusă care, de veacuri, locuiesc alături de populaţia autohtonă şi ştiu de mântuială sau deloc ce se întâmplă cu adevărat în literatura şi cultura românească din Republica Moldova. Totuşi, eu cred că asta-i o lacună a statului, a cărui politică de promovare a valorilor literare naţionale în arealul altor limbi şi, în primul rând, în spaţiul limbii ruse s-a dovedit a fi falimentară. De câţiva ani lucrez în cadrul forumului traducătorilor din ţările CSI şi ţările baltice şi am înţeles că literatura contemporană din Republica Moldova este o terra incognita pentru spaţiul post-sovietic. Viziunea despre literatura basarabeană a unor proprietari şi animatori de mari reviste literare ruseşti a încremenit undeva prin anii şaptezeci ai secolului trecut: aceştia consideră că, după Druţă încoace, în literatura Republicii Moldova nu s-a întâmplat nimic memorabil. E regretabil şi dureros, dar, în primul rând, ar trebui să ne supărăm pe noi înşine. Eu am tradus enorm din literatura basarabeană, dar încă nu am găsit un editor, ceea ce înseamnă că publicul rusofon, care nu cunoaşte româna, pur şi simplu nu are cum să afle faţa adevărată a literaturii contemporane basarabene. Rezolvarea problemei ar permite joncţiunea celor două lumi culturale paralele şi ar putea stimula circulaţia valorilor şi i-ar încuraja pe reprezentanţii minorităţilor naţionale să înveţe limba română. Oricum, acesta ar fi primul pas pentru demolarea zidului berlinez care încă ne mai separă.
Miroslava Metleaeva
Miroslava Metleaeva este o redutabilă traducătoare din română în rusă (i-a tradus în rusă pe Nichita Stănescu, Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Păun, Constantin Cheianu, Ion Proca, dar şi pe mulţi alţi scriitori români) şi una dintre cele mai importante scriitoare de limbă rusă din Republica Moldova. Săptămâna asta, şi-a lansat romanul Jocuri cu Puzzle, despre care o să publicăm o cronică săptămâna viitoare. Acum, însă, am vrea să vă familiarizăm cu activitatea sa de traducător. Ea a tradus enorm de mult. Totuşi, numărul traducerilor publicate este infinit de mic faţă de cele pe care le-a adunat în sertare. Sunt foarte mulţi scriitori basarabeni contemporani pe care i-a tălmăcit în rusă şi pe care nu are unde să-i publice. Dacă ar găsi un editor, traducătoarea este sigură că alta ar fi şi atitudinea vorbitorilor de limba rusă faţă de cultura basarabeană contemporană pe care, o mare parte dintre ei, pur şi simplu nu o cunosc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
