Maia Sandu, acuzată de Ion Ceban că a transformat Președinția într-o „poartă de scăpare” pentru traficanții de droguri

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în centrul unui nou scandal public de proporții, după ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a lansat acuzații extrem de grave la adresa sa. Instituția prezidențială este criticată dur pentru ceea ce edilul numește o premieră absolută și periculoasă în istoria țării: grațierea în masă a persoanelor condamnate pentru infracțiuni legate de traficul de stupefiante.
Într-o ieșire publică tăioasă, Ion Ceban a vizat direct deciziile luate la cel mai înalt nivel în stat, punând sub semnul întrebării discursul pro-justiție și anti-criminalitate promovat constant de șefa statului.
„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Maia Sandu, în calitate de președinte, semnează cele mai multe decrete de grațiere și de eliberare a traficanților de droguri”, a declarat primarul Capitalei.
Această afirmație lovește direct în pilonul central al imaginii actualei guvernări, ridicând semne de întrebare majore cu privire la criteriile de selecție și transparența Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, aflată pe lângă Președintele Republicii Moldova. Criticii atrag atenția că o asemenea clemență arătată rețelelor de narcotraficanți este nu doar suspectă, ci și un pericol direct la adresa siguranței cetățenilor.
Situația nu s-a oprit însă doar la nivelul declarațiilor politice. Ion Ceban a anunțat că a trecut la acțiuni legale concrete, cerând tragerea la răspundere a celor implicați în acest proces controversat.
„Am semnat o plângere care va fi depusă astăzi la Procuratura Generală și solicit inițierea urmăririi penale cu privire la grațierea și eliberarea a 7 persoane condamnate anterior pentru traficul de droguri în proporții deosebit de mari”, a punctat edilul.
Eliberarea a șapte indivizi condamnați pentru trafic de droguri „în proporții deosebit de mari” reprezintă o decizie care necesită explicații urgente. Societatea civilă și opinia publică se întreabă acum cum justifică Președinția eliberarea unor infractori de un asemenea calibru, în timp ce sistemul de justiție din Moldova se zbate să demonstreze că poate lupta eficient împotriva criminalității organizate.
Până la momentul publicării acestei știri, Președinția Republicii Moldova nu a oferit explicații publice detaliate privind motivele excepționale care ar fi stat la baza grațierii acestor indivizi. Mingea se află acum în terenul Procuraturii Generale, care va trebui să decidă dacă va da curs solicitării de urmărire penală și va investiga modul netransparent în care au fost emise aceste decrete prezidențiale.