Actualitate

Marius Lazurca, ambasadorul candidat pentru postul de la Chisinau, propune infiintarea unei banci romano-moldovenesti de investi

Diplomatul Marius Lazurca, propus pentru a ocupa postul de ambasador al Romaniei la Chisinau, este audiat in Parlamentul Romaniei. In discursul sau introductiv, el a propus, ca proiect pentru dezvoltarea relatiilor economice dintre cele doua tari, infiintarea unei banci de investitii romano-moldovene.

Diplomatul si-a rostit discursul introductiv, in care a amintit de proiectele de infrastructura existente si anuntate si in timpul vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, proiectele politice, economice si culturale.

Principalele idei ale discursului sau:
Interesul national al Romaniei in ce priveste relatia cu Moldova e cel mai bine manifestat printr-o politica europeana, activa, generoasa, predictibila, de sustinere a aspiratiilor de integrare europeana a Moldovei.
Sentimentul meu este ca odata cu schimbarile de guvern din R. Moldova, Romania dobandeste din nou ocazia unei prezente active in politica externa. Printr-o politica activa, generoasa, predictibila in raport cu R. Moldova, romania isi consolideaza propriul statut in interiorul UE. Printr-o relatie aprofundata cu unul dintre vecinii importanti, Romania aduce o contributie specifica la unul dintre rolurile UE, de promotor al unor standarde in vecinatatea sudica si estica.
Rolul eminent al unei ambasade este de a stimula, aprofunda, de a extinde dialogul politic bilateral.
Ceea ce Romania poate furniza responsabil este un transfer de competente si expertiza util procesului de adaptare progresiva a Republicii Moldova la standardele si normele europene.
Proiectele concrete sunt extrem de importante, suma lor este impresionanta, de la refacerea celor cinci poduri de peste Prut, la linia de cale ferata, Iasi-Chisinau-Tighina pe ecartament european, toate descriu miza esentiala pe care Romania o are de atins in raport cu Republica Moldova. Aceasta miza descrie si o exigenta, cea de buna colaborare intre o intreaga constelatie institutionala din Romania si cea in oglinda din R. Moldova. Pentru actualizarea acestor proiecte, care nu sunt noi, dar au zacut o vreme, ambasada are un rol stimulator important.
Activitatea consulara – Romania in R. Moldova trebuie sa operationalizeze la standarde Schengen toate activitatile consulare. Nu va fi simplu. Insa efortul MAE, al Ministerului Internelor este foarte important pentru fluidizarea eliberarii vizelor si incepand cu 31 martie a certificatelor pentru mic trafic la frontiera.
Diplomatul a aratat faptul ca Romania este pe locul 9 printre investitorii in R. Moldova, "e un loc care nu ne face neaparat onoare, dar ne incurajeaza sa gandim lucrurile in perspectiva". Inperspectiva de a aduce in actualitate un fond de garantare intre R. Moldova si Romania.
Marius Lazurca a avansat ideea infiintarii unei banci de investitii romano-moldovenesti, in care investitor importanta sa fie si BERD.
Cooperarea stiintifica si academica este foarte importanta. exista un numar foarte mare de tineri elevi, studenti, cercetatori in Romania. E o cale certa de a crea o elita amicala Romaniei prin stimularea acestei colaborari. (…) trebuie valorificat capitalul de inteligenta a diasporei din Moldova.
Promovarea cooperarii culturale este foarte importanta, ajuta investitia de natura politica si economica in R. Moldova. In 2007 s-a luat o decizie care creeaza un institut cultural la Chisinau doar pe hartie. Pledez la crearea unui institut Eminescu sau a unui institut cultural roman Mihai Eminescu, cu rol de actor preeminent pe piata ideilor, artelor, literelor in R. Moldova. este esential ca inteligenta romanesca sa fie actorul primordial in dezbaterea intelectuala din R. Moldova.
Este important sa cream contacte directe intre autoritatile locale romane si moldovene, unele proiecte au inceput deja, exista instrumente financiare de cooperare transfrontaliera.
Crearea unui spatiu mediatic comun. Vorbim aceeasi limba, ne intemeiem pe o traditie istorico-culturala comuna, e normal sa existe un spatiu de suprapunere intre media romaneasca si cea moldoveana.
Participare comuna la targuri si expozitii internationale, nu sub acelasi pavilion, ci pentru a exprima solidaritatea de fond dintre tarile noastre.
Ambasadorul propus a dat exemplul Poloniei si Ucrainei care organizeaza impreuna un campionat european de fotbal, sugerand ca romanii si moldovenii ar putea are in vedere organizarea unei competitii importante.
Sprijinul Romaniei se conceretizeaza mai ales in contextul UE, a mai spus diplomatul, aratand ca recent infiintatul grup al prietenilor Moldovei este un forum "pe care il dorim extins la nivelul intergii UE" si in care Chisinaul isi poate identifica prietenii europeni. Este locul in care dialogul politic si de integrare poate dovedi substanta si competente.
O idee inedita a fost aceea a infiintarii unei banci de investitii romano-moldoveneasca, pentru a stimula relatii economice dintre cele doua tari. Cerandu-i-se detalii de catre presa, diplomatul a spus:

"E deocamdata in stadiul de simpla idee ce trebuie analizata si cantarita de specialisti in domeniul financiar-bancar. ceea ce am crezut util cand am facut aceasta propunere e sa gasesc un instrument care sa genereze si garanteze investitiile reciproce in cele doua tari, pentru a face ca prezenta economica moldoveneasca in Romania sa fie importanta si pentru a face din romania un actor economic important in Moldova. Contactele economice angajeaza profund doua tari si cred ca dialogul economic, raporturile comerciale, raporturile pe care antreprenorii le stabilesc sunt o cale de angajament".

Parlamentarii i-au pus intrebari diplomatului Marius Lazurca despre toate chestiunile delicate ale dosarului bilateral, de la recunoasterea parohiilor Mitropoliei Basarabiei, la Transnistria, de la cooperarea economica la notiunea de natiune moldoveneasca.

Transnistria – Este un dosar complicat, care se afla in atentia MAE si a ansamblului institutiilor cu competenta de multa vreme. Ceea ce spuneti ca progresele sunt incerte si ca ele pot fi stimulate printr-un angajament mai activ al mediatorilor, SUA si UE, este adevarat. Exista insa in ultima vreme semnale pozitive. de pilda autoritatile de la Chisinau au denuntat ca neangajant documentul tripartit semnat in martie 2009 la Moscova de catre presedintele Medvedev, presedintele Voronin si liderul transnistrean Igor Smirnov. Este un semnal incurajant faptul ca acest document ce scotea problematica din logica negocierilor convenite, 5+2, a fost considerat neangajant. Este de subilniat faptul ca n-a exista o reactie la aceasta decizie a autoritatilor moldovene in transnistria. Este de remarcat faptul ca in Transnistria situatia politica este fluida, intentiile de modificare legislativa a "presedintelui" a esuat. lucrurile nu sunt la fel de stabile si de decise in transnistria pe cat erau in urma cu ceva vreme. un alt semn incurajator este faptul ca negocierile 5+2 au fost reluate informal la sfarsitul lui 2009 si prin demararea negocierilor acordului de asociere problematica transnistrena va dobandi un rol important nu numai pe agenda dialogului R. Moldova -UE, ci si pe agenda dialogului UR-RUsia.

Televiziunea Romana – Asigurarea dreptului de retransmisie a TVR este o chestiune speciala nu numai pentru noi. (…) Pozitia MAE in privinta litigiului de la CEDo e ca e de preferat ca inainte de pronuntarea curtii sa se gaseasca o solutie amiabila inte cele doua parti. Raspunsul partii moldovene este unul favorabil, a fost identificata o noua frecventa libera care sa fie rapid atribuita TVR.

Mitropolia Basarabiei – Romania este un stat secular, care nu reprezinta o anumita biserica, care nu se implica partizan in diferendul care angajeaza un cult religios. pe de alta parte, R. Moldova este un stat care s-a angajat prin acordul de asociere sa integreze normele si standardele europene. Inclusiv prin apartenenta la Consiliul Europei s-a angajat sa respecte normele si standardele europene. Exista o sentian a CEDO care obliga autoritatile moldovene sa inregistreze Mitropolia basarabiei, ceea ce s-a si intamplat deja, ramane ca toate partile componente, si anume parohiile, sa fie si ele inregistrate, inclusiv subdiviziunile. Mai exista de asemenea cu o rezolvare tot in sprijinul normelor europene chestiunea proprietatilor confiscate abuziv de catre sovietici.

Notiunea de natiune moldoveneasca – aratand ca cea mai recenta pozitie oficiala romaneasca a fost a ministrului Teodor Baconschi, diplomatul a reluat ideea ministrului de externe: "Moldovenismul jeneaza raporturile bilaterale si le deturneaza de la o cooperare fluida, cu adevarat eficienta. in afara de acest aspect, problematica constitutionala a limbii romane este subiect de dezbatere in R. Moldova, se discuta art. 13, unele partide sustin eliminarea lui, altele introducerea limbii romane in constituei. Nu exista o pozitie consensuala la momentul de fata, astfel incat ar fi prematur ca eu sa ma pronunt intr-o chestiune ca renu si-a gasit punctul de exchilibru in R. Moldova. noi recunoastem in R. Moldova un stat cu care avem legaturi de natura lingvistica, spirituala profunda, care nu s-a exprima bine daca am valida ipoteza unei antiuni moldovenesti".

Marius Lazurca a primit avizul comisiilor reunite de politica externa, cu 20 de voturi pentru si unul impotriva. La sfarsitul audierii, diplomatul a spus ca audierea a fost o experienta utila, in care si-a exprimat succint pozitia pe problematica bilaterala cu Republica Moldova si modul in care vede sa isi indeplineasca mandatul.

"De asemenea rezultatul votului ma incurajeaza si cred ca am fost convingator si ca ma voi bucura de sprijinul comisiilor reunite de politica externa ale Parlamentului Romaniei", a spus acesta.

In privinta tratatului de baza cu Republica Moldova, Marius Lazurca a reiterat pozitia Romaniei. "Cadrul juridic bilateral trebuie actualizat, diversificat pe masura nevoilor care apar, dar nu credem ca este necesar de un tratat politic de baza. Credem ca este necesar ceea ce prezinta urgenta si prioritate din punctul nostru de vedere, un tratat de sustinere a aspiratiilor europene ale R. Moldova. Un tratat care sa consacre sustinerea pe care Romania o da in procesul de aderare la UE

Marius Lazurca s-a nascut in 1971 la Timisoara si este tatal a sase copii. In 1994 a obtinut o licenta in literatura comparata la Sorbona, iar din 2003 este doctor in istorie-antropologie la aceasi prestigioasa universitate pariziana. Este in acelasi timp licentiat in litere al Universitatii de Vest din Timisoara. Din 2007 este ambasadorul Romaniei pe langa Sfantul Scaun si pe langa Ordinul Militar Suveran de Malta.

Marius Lazurca este colaborator al HotNews.ro, autorul mai multor carti de specialitate si in acelasi timp un traducator consacrat. Timp de cinci ani a fost directorul Centrului Cultural Judetean Arad. A fost elev al Ecole Normale Superieure, fellow al Open Society Institute si este alumnus al New Europe College, Bucuresti.

Dupa Hotnews.ro

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *