O nouă campanie de dezinformare promovată în mediul online încearcă să inducă ideea că Republica Moldova ar fi atrasă într-un conflict militar. Experții în securitate resping acest scenariu și spun că nu există indicii de escaladare, ci o schemă folosită de Federația Rusă pentru a răspândi frică, neîncredere și confuzie.
Mesajele alarmiste apar în contextul eforturilor autorităților de la Chișinău privind reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Potrivit experților, aceste narațiuni urmăresc să prezinte Republica Moldova drept un stat agresiv, care s-ar pregăti de război, deși nu există elemente care să confirme un asemenea scenariu.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, afirmă că Rusia încearcă să promoveze mesajul potrivit căruia Republica Moldova s-ar pregăti de război, nu ar dori pacea, nu ar mai recunoaște formatul „5+2”, ar fi agresivă și s-ar înarma. Acesta califică aceste afirmații drept aberații și subliniază că, potrivit Constituției, armata Republicii Moldova nu poate fi folosită împotriva propriilor cetățeni, ci are doar scop defensiv.
Șalaru consideră că principala sursă de tensiune în regiunea transnistreană rămâne prezența militară rusă. Potrivit fostului ministru, trupele ruse nu se află acolo doar pentru a păzi depozitul de armament și muniții de la Cobasna, ci și pentru a menține loialitatea celor care controlează regiunea transnistreană și pentru a împiedica o apropiere de Europa și de Republica Moldova.
La rândul său, expertul în securitate Andrei Curăraru susține că acțiunile Chișinăului vizează soluționarea unor probleme acumulate de zeci de ani și neabordate de guvernările precedente. Printre acestea se numără și armonizarea legislației fiscale, astfel încât toți agenții economici care activează pe teritoriul Republicii Moldova să respecte aceleași reguli și să achite aceleași taxe.
Curăraru precizează că singura dimensiune militară reală a acestei situații ține de prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova și de agresiunea începută în 1992 împotriva țării.
Expertul mai explică faptul că vizitele oficialilor NATO la Chișinău sunt legate de sprijin în domenii precum securitatea cibernetică și nu indică pregătirea Republicii Moldova pentru un conflict militar.
Potrivit lui Curăraru, mesajele promovate de canalele online controlate de Moscova urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului și să îi facă pe oameni să respingă informațiile venite din surse oficiale.
El mai susține că scopul acestor campanii este schimbarea vectorului european al Republicii Moldova și slăbirea stabilității statului.
Expertul a subliniat că Republica Moldova nu are nici capacitatea militară necesară pentru a iniția un conflict armat.
