Oamenii sistemului: Zeci de funcţionari importanţi la 7 aprilie 2009 conduc astăzi R. Moldova

8 aprilie 2009. După o noapte în care sute de tineri au fost reţinuţi şi maltrataţi în comisariatele de poliţie, Zinaida Greceanîi, care îndeplinea funcţia de prim-ministru, declara public că, dacă tinerii vor ieşi la proteste şi în următoarele zile, „jertfele umane vor fi foarte greu de evitat”. La opt ani de la acele declaraţii, Greceanîi se menţine în marea politică, fiind astăzi lidera Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), formaţiune care a acumulat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Greceanîi este deputat şi preşedinta fracţiunii PSRM din Parlamentul R. Moldova.

Guvernul 7 aprilie 2009. Comuniştii deveniţi socialişti
În aprilie 2009, Zinaida Greceanîi era secondată de Igor Dodon, care ocupa funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului. Astăzi, acesta este preşedintele R. Moldova, fiind votat în detrimentul Maiei Sandu pe 13 noiembrie 2016 de 834 de mii de persoane (52% din participanţii la vot). De fapt, din Guvernul 7 aprilie 2009, ZdG a identificat nu mai puţin de 14 persoane importante care ocupă şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, fotolii în vârful administraţiei publice centrale sau locale, ei fiind asimilaţi, în mare parte, de două partide: Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) şi Partidul Democrat din Moldova (PDM). Alţi doi dintre foştii membri ai Guvernului comunist de acum opt ani au lucrat în ultimii ani la firmele liderului PDM, Vladimir Plahotniuc. 

Vasile Şova era ministrul comunist al Reintegrării la 7 aprilie 2009. El este astăzi consilierul preşedintelui socialist, Igor Dodon, în domeniul reintegrării. Andrei Stratan era la 7 aprilie 2009 viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Astăzi, Stratan este consilier municipal din partea PSRM şi administratorul unei companii mixte „Rus Group Company” cu activităţi în comerţ. Larisa Catrinici era, la 7 aprilie 2009, ministra Sănătăţii. În 2015, ea a devenit consilier municipal pe listele PSRM. A renunţat la mandat în aprilie 2016 pentru ca, la scurt timp, în luna noiembrie a anului trecut, să fie desemnată câştigătoarea concursului pentru suplinirea funcţiei de directoare a Institutului Oncologic din subordinea Ministerului Sănătăţii.

Victor Stepaniuc era viceprim-ministru. Acesta este astăzi profesor şi lider al Partidului Popular Socialist din Moldova (PPSM), formaţiune care l-a susţinut în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale pe socialistul Igor Dodon, iar ulterior nu a exclus faptul că cele două partide ar putea fuziona.

Guvernul 7 aprilie 2009. Comuniştii deveniţi democraţi
Violeta Ivanov este astăzi deputat în Parlamentul R. Moldova, fiind unul din cei 14 parlamentari aleşi pe listele Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) care au părăsit fracţiunea, iar recent, în luna martie 2017, au aderat la PDM. La 7 aprilie 2009, Ivanov era ministra Ecologiei şi Resurselor Naturale în Guvernul Greceanîi. Acelaşi traseu l-a urmat şi Galina Balmoş, care, în aprilie 2009, era ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ea a devenit ulterior deputat pe listele PCRM, iar anul trecut, după ce a plecat de la comunişti, a aderat la PDM. Valentin Guznac este astăzi secretarul general adjunct al Cancelariei de Stat, entitate din cadrul Guvernului R. Moldova, după ce a condus în perioada 2011 — 2016 Camera de Licenţiere din subordinea Ministerului Economiei. În aprilie 2009, Guznac era ministru al administraţiei publice locale în Guvernul Greceanîi. Pavel Buceaţchi ocupa în aprilie 2009 funcţia de ministru al Dezvoltării Informaţionale. A rămas însă în sistem şi după plecarea comuniştilor, fiind desemnat iniţial în funcţia de prim-vicedirector general al CRIS „Registru”, iar mai apoi în cea de vicedirector general, cercetare şi dezvoltare al acestei instituţii. Astăzi, Vitalie Vrabie este şeful Serviciului Vamal, fiind numit în această funcţie de PDM. În aprilie 2009, Vrabie era ministrul Apărării în Guvernul PCRM.

În aprilie 2009, Artur Cozma era ministru al Culturii şi Turismului. Astăzi, acesta este membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, instituţie care reglementează piaţa media din R. Moldova, fiind propus oficial pentru acest post de PCRM, însă votat, în 2015, şi de deputaţii PLDM şi PDM. Şi Vitalie Pârlog, care în aprilie 2009 era ministrul Justiţiei, a cochetat cu revenirea în prim-planul vieţii politice de la Chişinău. În 2013, acesta a câştigat concursul pentru funcţia de procuror general, dar nu a mai ajuns să fie numit în această funcţie, după discuţiile contradictorii care au avut loc odată cu anunţarea rezultatelor. În 2016, Pârlog a fost ales cu majoritate de voturi membru al Comisiei de Control al Fişierelor (CCF) Interpol, fiind susţinut de autorităţile de la Chişinău în cadrul acestui concurs. Şi Larisa Şavga, care în aprilie 2009 era ministra Educaţiei, astăzi ocupă o funcţie importantă, fiind rectorul Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova. Gheorghe Duca şi-a păstrat funcţia de membru din oficiu al Guvernului, fiind şi atunci, şi acum, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

De la MAI la firmele lui Plahotniuc
Valentin Mejinschi era, la 7 aprilie 2009, viceprim-ministru pe probleme de corupţie şi combatere a migraţiei şi traficului de fiinţe umane. După ce a plecat din Guvern, generalul a ajuns să lucreze pentru politicianul Vladimir Plahotniuc. Mejinschi a condus, până în martie 2016, firma de pază „Argus-S”, care face parte din imperiul actualului lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Firma păzeşte mai multe edificii controlate de Plahotniuc, asigurând inclusiv paza controversatului politician. În martie 2016, Mejinschi a fost însă înlocuit la şefia agenţiei de pază de fostul său coleg din Guvernul 7 aprilie 2009, Valentin Zubic.

Acum opt ani, Zubic era viceministru de Interne şi şeful Statului Major, responsabil de operaţiunile de păstrare a ordinii publice în ţară. Ulterior, în iunie 2015, Valentin Zubic este numit administratorul firmei „Finpar Invest”, care este una din cele mai importante companii pe care le patronează Vladimir Plahotniuc. Aceasta deţine, printre altele, terenul pe care este ridicat hotelul Nobil, dar şi clădirea cu mai multe etaje din centrul Chişinăului, unde se află reşedinţa politicianului. În martie 2016, Zubic i-a cedat locul în fruntea firmei lui Mihail Pocnea, iar el l-a înlocuit la şefia „Argus-S” pe Valentin Mejinschi.

Avocatul poporului la 7 aprilie, ajuns şef în Justiţie
În aprilie 2009, Serghei Puşcuţa era consilierul preşedintelui Vladimir Voronin pe probleme financiare. Acum un an, în februarie 2016, acesta a fost instalat în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat printr-un ordin semnat de Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, exponent al PDM. În Guvernul Filip, în funcţia de viceministru al Justiţiei, se regăseşte astăzi şi Anatolie Munteanu, cel care, la 7 aprilie 2009, era avocat parlamentar şi director al Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova. Tot atunci, în zilele în care sute de tineri au acuzat tortura din comisariatele de poliţie, Munteanu era preşedintele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, fiind acuzat de mai mulţi ong-işti că nu şi-ar fi exercitat corect atribuţiile de serviciu. În mai 2016, Munteanu a fost numit în funcţia de viceministru al Justiţiei. Şi-a păstrat locul în sistem şi Mihai Harabagiu, care era, şi la 7 aprilie 2009, şi astăzi, şeful Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

Artur Reşetnicov ocupa, la 7 aprilie 2009, funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, fiind acuzat ulterior de distrugerea mai multor probe din dosarul 7 aprilie. Tot Reşetnicov dădea vina pe România pentru organizarea acelor proteste. La opt ani de atunci, Reşetnicov este deputat al PDM, fracţiune care promovează relaţii bune cu România şi la care fostul comunist a aderat recent, după ce s-a despărţit de PCRM împreună cu alţi 13 colegi. Şi Vladimir Voronin, care era la 7 aprilie 2009 preşedintele ţării, este astăzi în politică, fiind deputat şi liderul PCRM. Iar fostul său coleg de la guvernare, Marian Lupu, pe atunci preşedintele Parlamentului, este astăzi deputat şi unul din liderii PDM, formaţiune care şi-a asumat guvernarea în R. Moldova.

Şefii poliţiei, promovaţi după 7 aprilie
De activitatea organelor de drept la 7 aprilie 2009 se leagă cele mai terifiante amintiri ale tinerilor care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului comunist instaurat de Vladimir Voronin. La opt ani de atunci, mulţi dintre şefii organelor de drept sunt şi astăzi în funcţii importante, unii dintre ei revenind recent chiar în fotoliile pe care le-au ocupat la 7 aprilie 2009.

Începem numărătoarea de sus. Astăzi, ministru de Interne este Alexandru Jizdan, cel care acum opt ani ocupa funcţia de şef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI. Subalternul său de Departament era atunci Alexandru Pânzari, cel care ocupă azi funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Pânzari a fost şi judecat în urma evenimentelor din aprilie 2009 pentru exces de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, însă, la sfârşitul anului trecut, a fost achitat de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Un alt şef important din poliţia reformată a R. Moldova în anul 2017 este Corneliu Groza, cel care ocupa, în aprilie 2009, funcţia de şef al Comisariatului de Poliţie Ciocana, acolo unde, conform raportului Comisiei Nagacevschi, au fost aduşi 37 de tineri protestatari. Astăzi, Groza este şeful Direcţiei Poliţie a mun. Chişinău, funcţie în care l-a înlocuit pe Sergiu Cociorvă, un alt om al legii despre care s-a spus că a fost implicat în teroarea de la 7 aprilie.

Saachian a ajuns şef de Inspectorat, iar Paiu a revenit la „locul crimei”
Un alt personaj important al evenimentelor de acum opt ani a fost Ruslan Saachian, surprins inclusiv de ZdG în timp ce reţinea oameni pe stradă, fără motiv. Şeful Poliţiei Criminale de la 7 aprilie 2009 este astăzi şeful Inspectoratului de Poliţie (IP) Ciocana, mun. Chişinău, fiind instalat în această funcţie pe 31 mai 2016 de foştii camarazi Jizdan, Pânzari şi Groza.

Sergiu Paiu era comisarul sectorului Râşcani, mun. Chişinău, la 7 aprilie 2009, acolo unde, conform raportului Comisiei Nagacevschi, au ajuns 110 protestatari. La opt ani de la acele evenimente, Paiu a revenit la şefia Comisariatului, devenit, între timp, după reformă, IP Râşcani. După 7 aprilie, Paiu a fost comisar la Botanica şi şef de Inspectorate la Basarabeasca, Cimişlia şi Hânceşti. Pavel Voicu, comisar al sectorului Botanica din municipiul Chişinău la 7 aprilie 2009, este acum şeful IP Bender, fiind ex-şef al IP Buiucani. Actualul şef al IP Buiucani este Lilian Pascaru, care era în aprilie 2009 comisar adjunct pentru lucrul operativ al Comisariatului de Poliţie Centru al CGP mun. Chişinău. Ion Belibov, şeful adjunct al Direcţiei Combatere a Crimei Organizate a Departamentului Serviciilor Operative al MAI în aprilie 2009, este astăzi Şeful IP Centru, el ocupând, după evenimentele din aprilie 2009, funcţiile de şef al IP Centru şi Ialoveni.

Vladimir Botnari, care, în aprilie 2009, era comisarul oraşului Chişinău, a fost reprimit în sistem, fiind numit şef al Direcţiei Securitate la Moldtelecom, societate pe acţiuni deţinută de stat. În iunie 2015, împreună cu Gheorghe Papuc, ministru de Interne la 7 aprilie 2009, Botnari a fost achitat pentru neglijenţă în serviciu în timpul acelor evenimente. Şi colegul său, Petru Corduneanu, care la 7 aprilie 2009 era şef pe ordinea publică, a revenit recent în prin-plan, fiind votat consilier municipal în Chişinău pe listele PSRM.

Procurorii „iertaţi” pentru 7 aprilie
Procurorii şi judecătorii importanţi la 7 aprilie 2009, cu mici excepţii, au beneficiat şi ei de promovări, fiind iertaţi pentru erorile pe care le-au comis atunci. De cea mai recentă promovare s-a bucurat procurorul Igor Popa, care la 7 aprilie 2009, fiind şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale (PG), a semnat mai multe demersuri privind reţinerea şi judecarea protestatarilor în incinta comisariatelor de poliţie. La începutul anului trecut, Popa a fost desemnat, oficial, şef al Procuraturii mun. Chişinău, iar recent, în luna martie, a fost numit adjunct al procurorului general, responsabil de urmărirea penală. Popa este şi preşedinte al Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Numele lui Eduard Harunjen, actualul procuror general, a fost de asemenea legat de evenimentele din aprilie 2009, el fiind atunci şeful Secţiei control al urmăririi penale. În 2010, pe numele lui Harunjen şi al altor doi procurori a fost iniţiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţâbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar şi tăinuirea existenţei unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe faptul dat. Harunjen mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de neîncepere a urmăririi penale pe acest caz. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, actualul procuror general a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancţionat disciplinar cu „avertisment”. Acesta a contestat hotărârea adoptată în privinţa sa, iar ulterior CSP a anulat-o, ajungând la concluzia că, de fapt, „Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen a tăinuit existenţa hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Ţâbuleac”.

Actualii adjuncţi ai lui Eduard Harunjen activau şi ei în PG la 7 aprilie 2009, Iurie Garaba fiind şeful Secţiei investigaţii financiar-economice şi protecţia drepturilor omului, iar Mircea Roşioru – şef interimar al Secţiei judiciar-penale din cadrul Direcţiei judiciare. Un alt procuror care a fost implicat în evenimentele din 7 aprilie, făcând solicitări instanţelor de judecată pentru a examina dosare în incinta comisariatelor de poliţie, Iurie Ghervas, a rămas şi el în sistem, fiind procuror în Secţia control al urmăririi penale. În 2014, soţia sa, judecătoarea Maria Ghervas, a fost promovată la Curtea Supremă de Justiţie.

Promovarea judecătorilor „din iad”
Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, condusă de fostul deputat Vitalie Nagacevschi, a demonstrat că la 7 aprilie 2009, „pentru prima dată în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”. Raportul Comisiei arată că şase judecători de instrucţie, sau judecători care la acel moment îndeplineau funcţia de judecător de instrucţie, s-au deplasat în comisariatele de poliţie pentru a se pronunţa în privinţa aplicării arestului preventiv: Sergiu Crutco, Dorin Popovici, Mihai Drosu, Mihail Diaconu, Ghenadie Morozan şi Anatolie Galben.

Astăzi, doar trei dintre acei judecători nu mai activează în sistem, Crutco, Popovici şi Drosu. Anatolie Galben este în continuare judecător de instrucţie la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. În 2016, magistratul care a examinat dosare în comisariatul de poliţie a fost votat de colegi ca membru al Colegiului disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şi Mihail Diaconu este în continuare judecător de instrucţie la Judecătoria Chişinău. Acesta a încercat anterior să promoveze la CA Chişinău, însă a renunţat, după presiunile societăţii civile. Promovarea i-a reuşit însă lui Ghenadie Morozan, care, în iulie 2015, a ajuns la CA Chişinău, candidatura sa fiind propusă de CSM şi acceptată de fostul preşedinte Nicolae Timofti. Morozan a examinat în comisariatele de poliţie 18 demersuri ale procurorilor privind arestarea protestatarilor, admiţând 16 dintre ele. Preşedinte al CSM este astăzi Victor Micu, care în aprilie 2009 deţinea funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, instanţă care a examinat cele mai multe demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privinţa tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009. „Toate 51 solicitări ale procurorului Igor Popa au fost satisfăcute, prin încheiere, de către preşedintele judecătoriei Râşcani, Victor Micu, acesta însă nu a participat la examinarea nici a unui caz de eliberare a mandatelor de arest”, se precizează în raportul Comisiei Nagacevschi.

sursa: zdg.md