Acestea sunt legate de simbolurile clasice: ouăle încondeiate, iepuraşii din ciocolată, coşurile cu flori de primăvară, mesele bogate în cozonaci, pască, drob, ouă roşii, friptură de miel etc. Ca şi Crăciunul, Paştele este sărbătoarea care uneşte familia şi reprezintă un prilej de bucurie generată, pe de-o parte, de Învierea lui Isus Hristos, iar pe de alta, de iertarea păcatelor şi de începerea unui nou ciclu al vieţii.
La români, obiceiurile sunt uşor diferite în funcţie de zonele geografice în care vă aflaţi, însă, în mare, ele respectă aceleaşi canoane. Principala diferenţă constă în aceea că în unele locuri tradiţia s-a pierdut în negura timpului, iar în altele ea este păstrată încă vie – aşa cum se întâmplă, de exemplu, în zona Maramureşului. Paştele la români constă în respectarea unui anumit ritual. Astfel că, în Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să îmbrace straie noi – semnificaţie a primenirii trupului, după ce, în prealabil, au ţinut Postul Paştelui, în vederea purificării spiritului. Acest ritual iniţiatic este urmat de participarea la Slujba de Înviere, la care creştinii duc la biserică, pentru sfinţit: pască, ouă roşii, o sticlă de vin (din care va bea după sfinţire toată familia, la masa de Paşte), o bucată de miel fript sau drob, caş sau brânză, sare şi un colac cu lumânare (care rămâne la biserică). În dimineaţa imediat următoare slujbei, în unele regiuni există obiceiul ca oamenii să pună într-un ibric apă rece, un ou şi un ban de argint şi de a se spăla cu această apă pe faţă. Aceste elemente au rolul de a conferi, la nivel simbolistic, anumite caracteristici: se spune că cel care respectă obiceiul va deveni roşu în obraji ca oul – adică sănătos şi vioi, tare ca banul şi bogat. Mai nou, există obiceiul ca iepuraşul – un alt simbol al Paştelui – să aducă daruri, în special celor mici.
Şi în alte ţări ale Europei, oamenii au legat această sărbătoare de anumite obiceiuri specifice. În Anglia, de exemplu, se obişnuiește ca de Paşte să se dăruiască ouă foarte mari de ciocolată. În Bulgaria, pictarea ouălor este o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri, iar în Elveţia sunt zone în care există credinţa că ouăle de Paşti sunt făcute de cuci sau chiar de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc din primele flori de primăvară câte un cuib în care acestea să fie depuse. În Olanda, părinţii vopsesc ouă verzi, pe care le ascund în iarbă, iar copiii pornesc să le caute, obicei ţinut şi în Germania, dar cu ouă de diverse alte culori. Suedezii ornează ouăle cu desene hazlii şi cu versuri în rime, care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. În Ungaria, ouăle sunt vopsite în roşu sau galben, iar pe ele se desenează apoi diferite motive ornamentale, cele mai întâlnite fiind cele ce reprezintă stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă şi femei cu coşuri în mâini.
Nu contează foarte tare că de Sărbătorile Pascale eşti acasă sau în altă parte a Europei, cu siguranţă vei sărbători şi te vei bucura de atmosfera de sărbătoare gândindu-te că fiecare loc are obiceiurile lui, dar în esenţă toți sărbătoresc acelaşi eveniment.
