PoliticăUnirea

DESPRE UNIONISMUL PRAGMATIC

Sâmbătă, 5 noiembrie 2022, a avut loc la Sala cu Orgă din Chișinău Congresul de constituire a unui nou partid pe scena politicii moldovenești: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Prilej de reflecție asupra fenomenului politic basarabean în general și asupra formațiunilor politice unioniste – declarate ca atare de fațadă, sau nedeclarate formal astfel, dar având în ADN-ul lor acest filon. Vă propun ca, împreună, să parcurgem și să analizăm într-o serie de articole evoluția ideii naționale și a expresiei sale politice – unionismul – în Republica Moldova în ultimii 33 de ani. Și pentru că astăzi este ziua de naștere a unui astfel de partid, chiar dacă, cronologic, este cel mai recent, vom începe cu acesta.

Mai întâi, câteva considerații generale: în prezent, la ASP sunt înregistrate oficial 55 de partide politice. În același timp, alte aproximativ 10 formațiuni politice sunt în curs de înregistrare. Am putea spune că atâtea orașe câte sunt în Moldova, tot atâtea partide politice avem.  Din 1989 și până acum, un număr de 22 de partide sau organizații politice au fost realmente unioniste, s-au declarat unioniste (unele diafan, abia șoptit), sau au avut în rândul membrilor săi numeroși unioniști (chiar dacă partidele respective, ca atare, nu îmbrățișau formal ideea națională românească). Asupra acestora vom reveni cu o analiză în episoadele viitoare.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare – CUB își are rădăcinile în Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul” (IDIS – Viitorul), think-tank independent fondat încă în 1993, de către și în jurul domnului Igor Munteanu. În luna mai 2022 din sânul acestui ONG se formează un Comitet pentru Unitate și Bunăstare, care își face botezul public la 26 mai, printr-o Declarație publică de susținere a candidaturii Ucrainei la UE. Din acest Comitet fac parte 4 foști ambasadori ai Moldovei, foști deputați, 2 generali, universitari, jurnaliști, economiști, medici, pedagogi, antreprenori. Care hotărăsc transformarea Comitetului în partid politic. La 1 noiembrie aceștia anunță public printr-o conferință de presă această nouă apariție, pe 3 noiembrie se lansează, tot prin conferință de presă, Organizația de Tineret CUB, pentru ca sâmbătă, 5 noiembrie, să se desfășoare Congresul de constituire, să se voteze Statutul, Programul, primele organe de conducere (Președinte – Igor Munteanu). Se adoptă doctrina liberală, se anvizajează aderarea la Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), sunt invitați pe scenă reprezentanți din partide liberale din România (USR și PNL), Bulgaria (MDL/DPS) și din Ucraina (Holos).

Participă cca. 200 de oameni: cam 160 de delegați din Chișinău și din teritoriu, reprezentând 18 organizații teritoriale ai celor peste 1000 de membri ai partidului, inclusiv din Diaspora. Restul – invitați, jurnaliști, personalități publice (de remarcat prezența domnului Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și președintele Fundației Universitare a Mării Negre din România, precum și a Excelenței Sale domnul Marko Șevcenko, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova.). Dintre reprezentanții CUB, unii sunt proaspeți în politică. Alții au primit deja botezul focului în cadrul P.D.A., și câțiva, puțini, vin din fostul P.S.L. sau P.L.D.M.

Ceea ce este cu totul nou în abordarea programatică a CUB îl reprezintă Proiectul Spațiilor Comune Integrate cu România. Acestea, în cadrul mai larg al unui Parteneriat Strategic Privilegiat cu România. Se propune adoptarea unui Program de Țară ”Spații Comune Integrate”, care să optimizeze sus-numitul Parteneriat prin forme concrete, pline de conținut. În fapt, se dorește integrarea urgentă a R.M. la sistemul energetic românesc (tergiversată inconștient de mai bine de un an de zile) prin realizarea sistemelor integrate de conexiune. Se solicită liberalizarea reală a investițiilor românești, în special în energia regenerabilă. Făcând apel la unitate, Igor Munteanu a acentuat necesitatea ”construirii spațiilor comune integrate cu România: în energetică, în transport modern de înaltă viteză, în schimbarea ecartamentului căilor ferate, în educație modernă, în asigurări, în investiții comune, în tehnologii și locuri de muncă, în servicii financiare transfrontaliere, în atragerea de capital internațional. Vrem ca Parteneriatul cu România să nu mai lucreze în regim de avarie, ci să întărească coeziunea națională prin spații comune integrate, prin bugete alocate, în mod strategic, spre ceea ce ne unește”.

În acceași notă realistă și unionistă totodată, Programul politic al CUB pus la dispoziția participanților prevede stabilirea unui Minister al spațiilor comune în Guvernul României, respectiv al unui Oficiu similar în cadrul Guvernului de la Chișinău. Acestea ar fi responsabile de coordonarea și implementarea proiectelor comune româno-române. În aceeași idee, se propune alocarea a minim 1% din bugetul public al României și al Republicii Moldova pentru proiecte comune ce să contribuie la coeziunea, extinderea și finanțarea spațiilor comune dintre cele două țări. Nu în ultimul rând, se propune – poate pentru prima dată – să se asigure dreptul deplin și neîngrădit de funcționare și a drepturilor tradiționale ale Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor, ca unică structură ecleziastică legitimă din Republica Moldova, succesoare istorică, canonică și spirituală a Mitropoliei Basarabiei de până în 1944. În acest sens, se propune și organizarea unei prime vizite în R.M. a P.F. Daniel, Patriarhul României.

Am putea spune că, deși CUB nu se afirmă explicit ca un partid unionist, are totuși abordări programatice (și pragmatice), respectiv fruntași și membri care înțeleg imperativele vremurilor, care sunt conștienți de filonul etno-lingvistic căruia îi aparțin și care înțeleg cuvântul ”unitate” din titulatura partidului nu doar ca pe un deziderat circumscris Republicii Moldova, ci ca pe unul mai larg, extins asupra întregului spațiu de cultură, civilizație și spiritualitate românească, de care se simt organic legați. Aceștia înțeleg că vor ”trebui să treacă un test esențial, dar care va influența și apartenența la națiunea din care facem organic parte”. Luând parte, ca invitat, la Congresul de astăzi, mi-au atras atenția personalitățile calde și oneste ale celui care a fost ales președinte, domnul Igor Munteanu, ale domnului Valeriu Matei, veteran al mișcării de redeșteptare națională românească din Basarabia, ale doamnei Rodica Gramma, ale tânărului Octavian Zelinski. Dacă aceștia chiar cred ceea ce au declarat pe scena Sălii cu Orgă, atunci mai există o speranță. Propun dar să le dăm credit, până la proba contrarie, și să ne rugăm ca măcar de data asta intențiile nobile să nu mai fie deturnate pe parcurs.

Poate că vremea unionismului romantic, a la secol XIX, a ajuns cumva desuetă. Poate că țipetele în stradă și de la tribune au obosit și dezamăgit. Poate că a venit vremea faptelor concrete, chiar dacă nu se îmbracă uniforma oficială a Idealului național. Nu știu cum va evolua acest nou construct politic. Dar știu că e binevenit. Și, de va performa și confirma, atunci nu pot urma decât lucruri bune. Până la urmă, trebuie să se întâmple, trebuie ca cineva să o facă. De aceea, din inimă, le urez succes! Românii basarabeni merită mai mult, au dreptul la o viață mai bună. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Cazimir Țino

Chișinău, 5 Noiembrie 2022, A.D.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


1 comentariu

  1. Băi molotovă de când un floc de partiduleț dint-o „țară” dă directive despre ce și cum să se întâmple într-o altă țară (prevede stabilirea unui Minister al spațiilor comune în Guvernul României)??? Numai la voi se pot imagina asemenea inepții și tâmpenii. Cum s-ar întâmpla, mă rog frumos, acest lucru? O să dea directive domnul Munteanu guvernului României??? O să vine „marele partid molotovenesc CUB” și o să facă bugetul României (se propune alocarea a minim 1% din bugetul public al României…)???
    Vă kkți pe voi cu tot felul de „konstructuri” politice care de care mai alambicate și mai ciudate numai și numai să nu cumva să deranjați mintea odihnită a maldavanului „patriot” și iubitor de pobedă. O chestie clară, simplă și la mintea oricui e mai greu de implementat la „superinteligenții” din RM. Statul cu mâna întinsă permanent către România trebuie cumva oficializat nu??? Băi molotovă vă spun un secret: NOI NU AVEM DE GÂND SĂ DEVENIM MOLOTOVENI! Dacă aveți de gând să progresați, să intrați în lumea civilizată RUPEȚI LEGĂTURILE CU ruskii mir ȘI (re)DEVENIȚI ROMÂNI.
    Orice alte încercări de a vopsi kkt-ul molotoivănesc nu ne interesează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *