Reprezentanţii mediului de afaceri au propus mai multe amendamente la proiectul actual ce ţin de dimensiunile pictogramelor cu mesajele de avertizare privind efectele nocive ale fumatului, forma pachetelor de ţigări ş.a.. La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au insistat pe efectele asupra sănătăţii cauzate de fumat, transmite IPN.
Preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, Vladimir Hotineanu, a menţionat că omenirea fumează de 500 de ani, însă interzicerea acestui viciu are loc de 30 de ani. „Încă din 2009 am tot vorbit despre o taxă pentru viciu care să fie achitată de către fumători, însă până în prezent nu există o astfel de prevedere. Dacă vrem să fim o societate sănătoasă, trebuie să ne gândim şi să fim responsabili de sănătatea publică a cetăţenilor”, a spus Vladimir Hotineanu.
Vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici, a subliniat că discuţiile pe marginea pachetului de legi antitutun sunt foarte aprinse şi au ca protagonişti, pe de o parte, agenţii economici şi, pe de altă parte, instituţiile responsabile de protecţia sănătăţii cetăţenilor. Aceasta a precizat că, dincolo de interesele economice, legea trebuie să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei. La rândul său, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a spus că o dată cu majorarea accizelor la produsele din tutun în 2009, veniturile la bugetul de stat s-au majorat de 10 ori şi au constituit suma de 1,2 miliarde de lei anual.
Deputatul a subliniat că lupta împotriva efectelor fumatului poate fi mai efectivă prin majorarea de zece ori a accizelor în următorii ani, astfel încât cei care fumează să fie taxaţi cu banul pe care îl vor achita pentru un pachet de ţigări. Totuşi, Veaceslav Ioniţă, a adăugat că majorarea accizelor la produsele de tutun aduce după sine două riscuri eminente, precum contrabanda de ţigări şi contrafacerea acestora. „Comisia noastră va aborda problema de combatere a celor două fenomene, pentru ca omul care fumează să fie pedepsit prin accize scumpe la ţigări şi să fie protejat de contrabandă şi produse contrafăcute. Doar aşa vom avea o politică eficientă de descurajare a fumatului” a mai spus Veaceslav Ioniţă.
Directorul general al Tutun CTC, Ala Sîrbu, a comunicat că în proiectul de lege sunt prevăzute măsuri restrictive de plasare a mesajelor informative pe pachetele de ţigări care contravin legislaţiei fiscale etc. Totodată, aceasta a spus că prin interzicerea producţiei ţigărilor fără filtru întreprinderea pe care o conduce va suporta pierderi de circa 40%. În opinia acesteia, în Moldova oricum vor exista ţigări fără filtru care sunt destinate în mare parte cetăţenilor cu venituri modeste şi care vor intra pe teritoriul republicii prin segmentul transnistrean, unde nu există controlul autorităţilor constituţionale.
Propunerile mediului de afaceri vor fi expediate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care mai apoi va propune amendamente la pachetul de legi antitutun.
Pachetul de legi antitutun prevede interzicerea fumatului în spaţiile publice închise şi semi-închise, la locul de muncă şi în transportul public. Sunt prevăzute, de asemenea, sancţiuni atât pentru gestionarii spaţiilor în care este interzis fumatul, cât şi pentru fumători. De asemenea, pachetul de legi prevede că gheretele unde se vând produsele din tutun trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 200 de metri între ele şi la 50 de metri de la instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare.
Sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
