Mai mult,după ce pământul a fost împărțit țăranilor, mulți l-au vândut intermediarilor, unii îl dau în arendă agricultorilor, iar alții, în general, îl lasă pârloagă. 

Atunci când terenurile agricole nu sunt prelucrate apar dificultăți care împiedică funcţionarea eficientă a pieţei funciare şi limitează investiţiile în sectorul rural. Mai mult, apar probleme la dezvoltarea mediului rural şi creează dificultăți pentru deţinătorii terenurilor adiacente celor neprelucrate, cum ar fi înmulţirea buruienilor, apariția bolilor sau a dăunătorilor.

Autoritățile satului Crăsnășeni, r-nul Telenești, sunt îngrijorate de faptul că mulți deținători de teren agricol din localitate nu-l mai prelucrează și astfel le creează probleme proprietarilor care dețin pământ în vecinătate. Ei spun că aceasta se întâmplă pe motiv că tinerii au plecat din sate, iar cei rămași, fiind în etate, nu reușesc să prelucreze pământul.

În acest context, în 2011, ministerul a elaborat un proiect de lege, care stipulează faptul că deţinătorii de terenuri agricole sunt obligați să întreprindă măsuri de distrugere a buruienilor de pe terenurile agricole. La fel se propuneau și pedepse contravenţionale pentru proprietarii de terenuri agricole care ar fi ignorat aceste prevederi. Însă proiectul dat a fost scos de pe ordinea de zi a parlamentului, chiar atunci când urma să fie examinat.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că ministerul va promova în continuare acest proiect și va insista ca el să fie examinat. Acesta a mai menționat că acum, teoretic sunt prevăzute pedepse pentru cei care nu prelucrează pământul și aduc daune terenului agricol vecin, dar deocamdată nu există și un mecanism prin care să-i pedepsească. De aceea este nevoie ca proiectul să meargă mai departe.

Probleme ce împiedică dezvoltarea durabilă a sectorului agrar

Consultantul Direcției cadastru din cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a R. Moldova, Octavian Mocreac, a menționat că în țară avem peste 2 mln. ha de pământ cu destinație agricolă și aproape 2,5 mln. ha de terenuri agricole.
Conform datelor recensământului agrar suprafaţa medie a unei exploataţii agricole constituie cca 2,5 ha din care 2,2 ha – suprafaţa agricolă utilizată.

Potrivit Recensământului agricol, a fost înregistrat un nivel excesiv de parcelare a terenurilor agricole. Astfel, numărul de parcele, în care sunt divizate terenurile constituie 2,7 mln., sau circa 3 parcele în medie la o exploataţie agricolă. Dimensiunea medie a unei parcele este sub un hectar – 0,8 ha.

În concluzie, autoritățile menţionează că rezultatele preliminare ale recensământului general agricol conturează unele probleme ce împiedică dezvoltarea durabilă a sectorului agrar al ţării. Aceasta se manifestă prin faptul că în structura terenurilor exploataţiilor agricole o pondere importantă revine terenurilor neutilizate: terenuri abandonate, pârloage, pietriş, cariere sau iazuri.

Preţul pământului va creşte odată cu integrarea în UE

În opinia multor experţi, ne putem aştepta la o creştere substanţială a preţului pământului, ca urmare a integrării R. Moldova în UE. În acest context, ei spun că piaţa funciară este o piaţă locală, pământul se vinde acolo unde este situat spaţial.
Tatiana Lariușin, expert în economie de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale, IDIS Viitorul, a menționat că odată cu integrarea în UE prețul pământului cu siguranță va crește ca urmare a atragerii investițiilor străine. „Costul pământului în R. Moldova nu corespunde celui de piață, acesta este mult mai jos și integrarea în UE doar va accelera creșterea prețului”, a punctat Lariușin.

Preţul pământului diferă foarte mult de la o ţară la alta, chiar în cadrul UE. Iar în R. Moldova aceste diferenţe pot fi observate de la o zonă la alta, de la un raion la altul şi chiar de la o comună la alta.

Experții nu exclud, însă, posibilitatea ca, în urma intrării pe piaţa unică, să asistăm la creşterea preţurilor produselor agricole, fapt ce ar stimula producţia autohtonă şi, în consecinţă, creşterea preţului pământului.

Pot sau nu cetățenii străini să cumpere teren agricol în RM?

Un subiect contradictoriu, în acest context, este dreptul de achiziţie a loturilor de teren persoanelor străine şi apatrizilor. Din punct de vedere legislativ, acest subiect este tratat diferit în actele normative.

În Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului se menţionează că: „dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, persoanelor fizice, cetăţeni ai R. Moldova, precum şi persoanelor juridice al căror capital social nu conţine investiţii străine”. Aceasta vine în contradicţie cu prevederile art. 6 al Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător în care se menţionează că: „Investitorilor li se acordă condiţii echitabile şi egale de activitate, care exclud aplicarea de măsuri discriminatorii ce ar putea împiedica dirijarea, operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea, achiziţionarea, extinderea sau dispunerea investiţiilor”.

Reprezentanți ai Ministerului de Economii au declarat că investitorii străini nu pot împroprietări terenuri agricole pe teritoriul R. Moldova. În schimb, acestora li se permite să-l ia în arendă pe o anumită perioadă de timp. Mai mult, pământul poate fi procurat de companiile mixte, când a doua parte este din Moldova.

Date oficiale arată că în lipsa unor măsuri concrete de redresare a situaţiei promovate de către autorități, există riscul creșterii abandonului terenurilor agricole și creșterea suprafețelor neprelucrate, ceea ce va duce la diminuarea activităţii economice în spaţiul rural.