Unul dintre primele personaje romanesti prezente in anecdote este Pacala. Numele lui este derivat de la verbul „a pacali” si, tinand cont ca etimologia cuvantului este necunoscuta, se presupune ca face parte din umorul specific romanesc.
Influenta otomanilor a adus in cultura romaneasca noi personaje si situatii. Un urmas binecunoscut al lumii fanariote este personajul Nastratin Hogea, creat de Anton Pann. Din vremea lui Caragiale, dateaza aparitia personajului mucalit Mitica si asa-numitele miticisme.
Odata cu venirea evreilor askenazi din Polonia si din Imperiul Rus, in umorul romanesc au fost introduce alte doua personaje: Itic si Strul, doi evrei prostanaci, zgarciti, care vor sa profite de toata lumea.
In Romania comunista a fost inventat un nou personaj, neagreat de catre regimul politic din pricina aluziilor incomode privitoare la realitatea din tara. Eroul bancurilor s-a numit Bula, reprezentand idiotul tragicomic absolut, capabil sa scoata la lumina incongruentele mediului in care traieste prin marea lui naivitate si incapacitatea de a lua parte la imoralitatile comise de catre cei din jurul sau (motivul lumii pe dos). In special, bancurile cu Bula-copilul continua sa fie spuse pana in zilele noastre, dar schimbarile politice din tara au scazut neindoios popularitatea personajului, el nemaifiind un subiect interzis. In 2006, Bula a fost votat pe locul 59 in clasamentul Mari romani.
Tot in timpul regimului comunist, in ultimii ani ai „Epocii de Aur", o mare raspandire aveau bancurile cu Ceausescu.
Dupa caderea comunismului, au avut succes pentru un numar de ani bancurile cu Alinuta, o fetita proasta, victima a unor situatii sadice sau impudice. De la finele anilor 1990, n-au reusit sa se impuna noi personaje, cu toate ca au existat numeroase cariere de scurta durata.
