Strâmtoarea Ormuz are o lărgime de doar 40 de km, este situată între Iran şi Oman iar prin ea tranzitează aproape 20% din petrolul mondial şi 30% din gazul natural lichefiat. Jumătate din rezervele mondiale de petrol se regăsesc în această zonă unde, mai bine de 2.400 de petroliere navighează anual, sub lupa americană.
În plus, Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi Rusia au decis la începutul lui iulie, să ducă o politică strictă de reducere a producţiei pentru a influenţa astfel preţul.
De la începutul verii, cursul oscilează între 57 şi 65 de dolari iar luni, la Londra, barilul se negocia în jurul a 58 de dolari. Un tarif mult inferior faţă de ceea ce sperau să obţină marii exportatori de petrol, precum Arabia Saudită.
Între timp, datele oficiale arată că producţia americană continuă să crească de manieră sensibilă. În mai, Statele Unite extrăgeau echivalentul a 12 milioane de barili pe zi, cu 1,7 milioane mai mult comparativ cu anul trecut.
Chiar dacă Statele Unite importă puţin petrol, ele exportă din ce în ce mai mult.
Războiul comercial lansat de preşedintele Donald Trump împotriva Beijingului, apasă şi el. China este primul importator de petrol, cu 20 % din importurile mondiale în 2018.
Iar această sete asiatică a contribuit la depăşirea nivelului de 100 de milioane de barili consumaţi zilnic, global, în 2018.
Experţii sunt convinşi că bătălia comercială dintre Statele Unite şi China va diminua cererea chineză de petrol iar odată cu ea şi pe cea mondială.
Toată crisparea ce există în Strâmtoarea Ormuz ascunde oarecum această prăbuşire a preţului dar lucrurile s-ar putea schimba destul de repede într-un sens sau altul, cred specialiştii.
De o parte iranienii speră în încetinească tranzitul petrolierelor prin strâmtoare iar preţul să crească din nou iar pe de altă parte speră ca europenii şi chinezii să pună presiune pe americani pentru a mai elimina din sancţiunile economice impuse odată cu ieşirea din acordul nuclear.
Un bun cunoscător al pieţei petroliere este de părere că Iran nu are nici intenţia şi nici mijloacele de a bloca, cu adevărat, strâmtoarea.
Alţi analişti sunt de părere că mulţi subestimează posibilitatea izbucnirii unui adevărat conflict militar, în cazul în care anumite limite vor fi încălcate şi asta chiar dacă şi Casa Albă şi Iranul susţin că nu doresc un război.
În acest context, principalele companii petroliere au înregistrat profituri confortabile în al doilea trimestru din an dar în scădere comparativ cu ceea ce au obţinut anul trecut.
