Politica, între pragmatism şi morală

Mă îndrept spre Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, din componenţa Mitropoliei Basarabiei. În faţa Liceului „Gh. Asachi” stau adunaţi reprezentanţii liberalilor lui M. Ghimpu. Îi întreb pe domnul viceprim-ministru Negrei şi pe domnul consilier prezidenţial Urâtu „ce se întâmplă”? Ambii îmi dau de înţeles că aşa s-ar fi convenit la nivel înalt, ca Filat, Lupu şi Urecheanu să meargă la Catedrala Mitropoliei Moldovei, iar Ghimpu – la Biserica Mitropoliei Basarabiei. Discut cu un domn profesor şi-l întreb ce-i asta – trădare sau pragmatism politic? Răspunsul vine scurt şi revolut – tâmpenie! N-am mai apucat să clarific de ce e o tâmpenie… Pe banca de alături, o doamnă declară cu năduf, cu voce tare, ca să audă toţi: am votat cu liberal-democraţii anul trecut, dar dacă ei s-au dat cu ruşii de la Mitropolia lui Vladimir şi a lui Pasat, am să votez cu Ghimpu; orice s-ar zice despre el, dar e român de-al nostru…

…Cam asta era „gama” atitudinilor şi frământărilor… Nu mă apuc să judec cine are dreptate, pentru că în chestiuni de genul acesta la noi, la moldoveni, toţi au dreptate. Fără îndoială, preferinţele liderilor Alianţei pentru o mitropolie sau alta nu au nimic doctrinar la bază, ele fiind dictate de raţiuni pragmatice de ordin electoral – Ghimpu doreşte să-şi menţină şi să-şi consolideze electoratul său tradiţional proromânesc, iar Filat doreşte să se extindă spre stânga, acolo unde e electoratul tradiţional al lui Voronin şi Lupu. În definitiv, şi unul, şi altul procedează pragmatic şi logic. Dacă Filat s-ar înghesui spre electoratul lui Ghimpu, nu ar avea de câştigat nici unul, nici altul. Există totuşi o problemă.

Această problemă e de ordin moral şi ea vizează Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Patriarhiei Ruse. Tot mai multe voci cu autoritate avertizează asupra faptului că Rusia va folosi Mitropolia lui Vladimir de la Chişinău pentru a obţine în electoralele anticipate din toamnă un scor favorabil ei. Dovadă – lansarea în politica moldoveană a lui V. Pasat care, folosind autoritatea Bisericii, va încerca să asigure în viitorul parlament o configuraţie politică convenabilă Kremlinului. Din acest punct de vedere, apropierea liberal-democraţilor de Vladimir pune, neîndoios, o problemă de morală politică.

… Amintim în context că, timp de opt ani, cât la putere a fost Voronin, mitropolitul Vladimir niciodată nu s-a remarcat prin aceea că ar fi deplâns victimele deportărilor staliniste. De asemenea, n-am auzit ca mitropolitul Vladimir să protesteze când Voronin depunea flori la monumentul călăului Lenin sau când a declarat că Iisus Hristos este primul comunist de pe pământ. Poate că există multă înţelepciune şi pragmatism politic în încercarea de a „nu obijdui” nicio mitropolie, încercarea aceasta însă, repet, nu are acoperire morală.