Dar omul știe cu precizie și cuantumul mitei „cuvenite” fiecăreia dintre încălcările menționate. „Este adevărat că lucrurile s-au mai îmbunătățit în ultimii ani. Nu toți polițiștii cer sau acceptă mită, dar fiecare al doilea, cu siguranță”, ne spune taximetristul Vasile Adămiu.

O searbădă reformă

Un număr de 91 de polițiști au fost cercetați, în 2014, pentru luare de mită sau abuz în serviciu, 27 sfârșind prin a fi concediați din Ministerul Afacerilor Interne. Luptând cu propriii corupți, MAI face un lucru bun. Mai puțin lăudabilă este lentoarea cu care instituția se reformează, numărul mic al celor pedepsiți pentru ilegalitățile comise.

În timp ce, la Chișinău, autoritățile evită măsurile radicale în acest domeniu, Georgia, stat ex-sovietic, ca și Republica Moldova, și-a format destul de rapid un sistem considerat model și pentru unele state occidentale. La sfârșitul anului 2006, administrația președintelui de atunci, Mihail Saakașvili, a concediat 80% din polițiști, lăsând din 15 mii doar 2,3 mii de angajați. El a recreat sistemul din temelie. Resursele existente au fost distribuite de o manieră mai eficientă unui număr mai mic de polițiști, mai bine echipați.

De ce sunt polițiștii noștri atât de corupți?

În primul rând, fiindcă ei constituie un eșantion reprezentativ al societății noastre, în care capii știu doar să pretindă, iar populația să dea supusă tot ce i se cere. Cu alte cuvinte, cetățenii noștri nu doar că tolerează corupția, dar au făcut din ea un modus vivendi. La această problemă de mentalitate, potrivit experților, se adaugă salariile mici ale polițiștilor. Astfel, dacă la noi un polițist începător primește aproximativ 3000 de lei (125 de dolari, la cursul zilei), în Georgia acesta este remunerat cu aproximativ 600 de dolari, adică primește un salariu de patru ori mai mare.

„Problema salarizării în sistemul public trebuie pusă odată și odată pe agenda guvernului”, a declarat, pentru TIMPUL, Tatiana Sava de la Expert-Grup. Ea a arătat că nu ai cum să te aștepți ca polițiștii să fie oameni verticali, onești, buni specialiști, când sunt prost remunerați și sunt trimiși pe teren fără echipamentele necesare. Angajații din teritoriu abia acum au început să primească automobile din sprijinul financiar acordat de statele europene.

În plus, Tatiana Sava a punctat spre corupția din justiție, care îi poate descuraja și pe puținii angajați conștiincioși din poliție. „Dacă un polițist transmite un caz procuraturii, iar cazul respectiv se pierde, nu mai ajunge să fie investigat, angajatul MAI își pierde zelul…”, a explicat Tatiana Sava, sugerând că tentaculele corupției sunt răspândite la toate nivelurile.

De asemenea, ea este de părere că actele de corupție trebuie pedepsite mai aspru. „Cât timp sancțiunea nu va depăși suma prejudiciului cauzat, corupția va înflori. Dacă un funcționar este sancționat cu 3000 de lei pentru o mită de mii de euro, el nu va fi nicidecum constrâns să lucreze cinstit”, a spus reprezentanta Expert-Grup.

O problemă suplimentară căreia trebuie să-i facă față sistemul este slaba pregătire a cadrelor. Chiar dacă angajații MAI au început să beneficieze de experiența specialiștilor europeni, nivelul lor de pregătire lasă, în continuare, de dorit, fiindcă statul nu alocă resursele necesare în acest sens.

Cum au procedat georgienii?

În 2003, Revoluția Trandafirilor a pus bazele unor reforme fără precedent în Georgia. Nemulțumirile profunde față de regimul post-sovietic – nedemocratic și corupt – au culminat cu alegerea lui Mihail Saakașvili în postul de președinte, care a țintit imediat spre poliția coruptă, percepută de majoritatea georgienilor ca un focar al tuturor disfuncționalităților statului. Legile au fost înăsprite, astfel încât, dacă un polițist ar fi acceptat o mită de peste 50 de dolari, risca zece ani de pușcărie. Dar modificarea cea mai importantă, se pare, a fost majorarea salariilor, măsură care i-a vindecat pe angajații poliției de ispita de a accepta mită. La sfârșitul anului 2009, era clar că strategia aplicată – gândire curajoasă, acțiune rapidă și repararea erorilor pe măsură ce acestea apăreau – a dat rezultate semnificative, apreciază profesorul american Matthew Delvin.

Potrivit Geopoliticalmonitor.com, rezultatul reformelor a fost unul impresionat: doar 1% dintre georgieni spun că li s-a mai întâmplat ca poliția să le pretindă bani pentru acoperirea diferitor încălcări. Un sondaj din 2012 arăta că georgienii au mai multă încredere în poliția reformată decât în guvernul care a lansat această reformă: 81% versus 56%. Spre comparație, în Republica Moldova, conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie trecut, aproape 60% dintre cetățeni nu au încredere în poliție (27% dintre cetățeni nu au încredere deloc, iar 31% nu prea au încredere, în timp ce 34% au oarecare încredere și 5% au foarte multă încredere).

Reforma poliției georgiene a fost eficientă din două motive: banii au fost direcționați acolo unde era cea mai mare nevoie de ei și lupta anticorupție a fost extinsă până la cel mai înalt nivel al conducerii. Acești doi factori explică de ce alte state ex-sovietice au eșuat acolo unde Georgia a reușit, scrie Geopoliticalmonitor.com.

Mizăm pe bani europeni

Acordul de Asociere pe care Republica Moldova l-a semnat anul trecut cu Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea poliției și a controlului la frontiere. În acest sens, Republica Moldova beneficiază, în perioada 2014-2017, de aproape 90 de milioane de euro, bani alocați pentru formarea profesioniștile în domeniu și crearea parteneriatelor cu instituțiilor internaționale relevante, pentru demilitarizarea Poliției de Frontieră și combaterea corupției. Mai rămâne să sperăm că banii vor fi utilizați corect, dar nu vor alimenta și mai mult corupția endemică din sistem.