La prima vedere ar părea că Moldova, aşa mică şi neînsemnată cum este, n-are nicio treabă cu poluare a mediului. Însă are, pentru că poluarea începe de la fiecare, de la un om care aruncă un ambalaj de la îngheţată în parc, până la un antreprenor care scurge apa murdară în râul Bâc după ce şi-a spălat maşina. Nu este un secret pentru nimeni, că râul Bâc capătă o culoare verde aprinsă odată la câteva luni. Nu este un secret, că în codrii Moldovei avem deja mai multe pungi de plastic decât copaci. Nu este un secret că lacurile şi râurile din ţară sunt atât de poluate, încât abia dacă au rămas ceva vietăţi acolo.
În fiecare an, pe 4 iunie, omenirea sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului. Evenimentul s-a desfăşurat şi în Moldova, însă am impresia că mediul ambiant şi poluarea sunt nişte teme care ar trebui discutate frecvent (la toate nivelele), nu doar o dată pe an. Cu siguranţă că poluarea planetei se întâmplă în mare parte din cauza corporaţiilor multi-naţionale, însă şi noi, muritorii de rând ne aducem aportul la distrugerea mediului ambiant.
Următoarea dată când veţi ieşi la un picnic în pădure, număraţi pungile cu gunoi lăsate de petrecăreţi. Cu siguranţă aceşti petrecăreţi au şi copii, însă nu înţeleg că peste câteva decenii copiii lor nu vor mai putea ieşi la natură, pentru că vor vedea doar mormane de gunoi. O viaţă sănătoasă începe de la respectul pentru natură şi mediul ambiant. Opiniile de genul „după mine şi potopul” nu sunt doar imorale în acest secol, sunt periculoase. Cu astfel de atitudini „potopul” ar putea să vină mai repede decât ne aşteptăm.
Planeta nu va muri, are numeroase resurse ca să supravieţuiască. Însă dacă omenirea va deveni un pericol iminent pentru planetă, civilizaţia umană ar putea să dispară. Pentru că noi suntem unica specie de pe acest Pământ care distruge mediul în care locuieşte, şi nu se ştie cât o vom mai ţine în acest ritm.
