Pe parcursul acestor ani, Finlanda s-a dezvoltat dintr-o ţară preponderent agrară, devenind unul dintre cele mai bogate state ale lumii. Pe 6 decembrie, de Ziua Naţională, finlandezii îşi comemorează eroii care şi-au dat viaţa pentru libertatea ţării şi îşi exprimă recunoştinţa faţă de veteranii în viaţă.
Vorbind despre Finlanda şi Moldova, putem spune că istoria ţărilor noastre conţine şi anumite similitudini interesante. Şi aceasta, datorită faptului că ambele s-au aflat o perioadă îndelungată în componenţa unor mari imperii din regiune – Principatul Moldovei, după cum se ştie, a fost tributar Imperiului Otoman, iar Finlanda s-a aflat, timp de 700 de ani, în Regatul Suediei. Ulterior, ţările noastre au ajuns în sfera de interes a Rusiei, marea putere estică în plină expansiune: Finlanda – în 1809, iar Basarabia în 1812. Finlanda şi-a dobândit independenţa în 1917, reuşind să-şi păstreze acest statut până în prezent. Destinul Moldovei a avut însă un alt parcurs, până în momentul în care Uniunea Sovietică s-a destrămat şi ordinea mondială a fost schimbată, independenţa Republicii Moldova fiind declarată în 1991.
R. Moldova este o ţară europeană şi are dreptul la un viitor european, făcând parte din Europa din punct de vedere geografic, istoric, cultural, dar mai ales datorită opţiunii sale proeuropene. Pentru a deveni membră a Uniunii Europene, R. Moldova trebuie să întrunească condiţiile necesare unui stat aflat în etapa de preaderare. Finlanda ar putea fi, în acest sens, un exemplu edificator, întrucât integrarea ţării noastre în diferitele instituţii europene s-a desfăşurat în mai multe etape care au constituit un proces de durată.
A fost nevoie de 39 de ani pentru ca Finlanda să ajungă membră a UE…
A fost nevoie de 39 de ani, pentru ca, de la semnarea Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), Finlanda să ajungă membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. În 1956, ţara noastră a devenit membră a GATT, predecesoarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Procesul de integrare a Finlandei în instituţiile europene a început în 1961, când ţara noastră a devenit membră-asociată a Asociaţiei Europene pentru Liber Schimb (AELS). În 1972, a fost semnat atât Acordul de Comerţ Liber cu Comunitatea Economică Europeană (CEE), cât şi acordul de cooperare cu Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), iar în 1986 am obţinut statutul de membru cu drepturi depline al AELS. În anul 1992, Finlanda a prezentat cererea de aderare la UE, devenind, în 1995, membră a acesteia.
Procesul de integrare a Finlandei a fost unul de durată şi uneori a decurs anevoios, din cauza poziţiei persistent negative a URSS faţă de comerţul liber din cadrul CEE. Ţara noastră a reuşit, datorită comerţului liber şi a integrării, să-şi modernizeze economia şi să pătrundă masiv cu produsele sale pe piaţa europeană. Graţie pregătirii minuţioase şi de durată în vederea integrării în UE, aderarea propriu-zisă s-a produs relativ repede şi fără dificultăţi. Mai mult: integrarea pe etape a Finlandei în structurile europene a avut loc pe fundalul menţinerii unor relaţii amicale cu URSS, ulterior, cu Rusia. Schimburile comerciale cu Uniunea Sovietică au fost extrem de importante pentru Finlanda, iar în ultimii ani Rusia a devenit din nou unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Finlandei, după UE.
Aş recomanda R. Moldova să utilizeze la maxim posibilităţile ce i se oferă
Pe baza experienţei Finlandei, aş putea să recomand cu convingere R. Moldova să studieze cu toată responsabilitatea propunerile UE şi să utilizeze la maxim posibilităţile ce i se oferă. Procesul de pregătire a Acordului de Aderare dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană ar putea fi unul de scurtă durată, în cazul în care R. Moldova ar implementa în mod eficient reformele şi ar îndeplini toate condiţiile necesare încheierii unui astfel de acord.
Finlanda susţine libera circulaţie a persoanelor. În prezent, Comisia Europeană elaborează planuri care au drept scop desfiinţarea regimului de vize între R. Moldova şi ţările din Comunitatea Europeană. Finlanda a sprijinit de la bun început această iniţiativă, libera circulaţie a persoanelor constituind unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene.
Susţinătoare puternică a programului Parteneriatului Estic (PE), Finlanda asigură toată disponibilitatea sa de a contribui activ la procesul de apropiere a Moldovei, Ucrainei, Belarusului, dar şi a Armeniei, Georgiei şi Azerbaidjanului de UE. Finlanda consideră că Uniunea Europeană trebuie să se implice mai activ în susţinerea reformelor din ţările partenere. Înfăptuirea acestor reforme este în interesul ţărilor vizate, dar şi al Uniunii Europene. Susţinem, de asemenea, negocierile în curs, pentru încheierea acordurilor de aderare cu cele 5 state. Considerăm că eliminarea vizelor constituie scopul pe termen lung în relaţiile cu fiecare dintre cele şase state partenere ale PE.
Bazându-se pe propria istorie, finlandezii au toată încrederea în principiile democraţiei, supremaţiei legii şi societăţii civile. Noi apreciem înalt rolul organizaţiilor nonguvernamentale şi a mass-media, şi sperăm că acestea vor fi implicate în acţiunile programului Parteneriatului Estic. Cu aceste cuvinte, aş vrea să încurajez R. Moldova în vederea continuării reformelor.
Republica Moldova se poate mândri pe drept cu realizările sale. Fiind puşi la grea încercare de evenimentele istoriei, moldovenii îşi merită realizările obţinute până în prezent, pe baza cărora îşi pot construi un viitor european stabil. Noi, finlandezii, dorim să rămânem în continuare prietenii Moldovei, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în relaţiile directe dintre ţările noastre.
(Alocuţiune rostită cu ocazia Zilei Naţionale a Finlandei, consemnată pe 6 decembrie 2010)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
